Ce se întâmplă când consumi prea multă fructoză?

În urmă cu 500 de ani, înainte ca zahărul să fie produs în masă, oamenii consumau foarte puțină fructoză și pe aceea doar din alimente ce o conțin în mod natural: fructe, legume, nuci, semințe, miere. Pe măsură ce industria alimentară a început să extragă fructoza din surse precum siropul de porumb și să o folosească în diferite alimente, consumul de fructoză al populației a crescut. De altfel, de zahărul extras din sursele naturale și adăugat în alimente trebuie să ne ferim.

Fructoza este o glucidă simplă, o sursă de energie pentru organism, ce are aproximativ 4 calorii, la fel ca zahărul. Datorită faptului că are un indice glicemic scăzut, adică nu produce o creștere foarte mare a nivelului de glucoză din sânge, fructoza a început să fie extrem de des folosită ca înlocuitor al zahărului (ce conține 50% fructoză și 50% glucoză). Totuși, studii recente au scos la iveală faptul că fructoza nu este chiar atât de sănătoasă pe cât s-a considerat inițial, singura fructoză sănătoasă găsindu-se în fructe, legume și alimente neprocesate, cum ar fi mierea.

Fructoza din fructe și legume este legată de alte glucide, fapt ce nu permite absorbția rapidă și totală a acesteia în organism și nu produce o creștere bruscă a nivelului de glucoză în sânge. Pentru că este foarte greu ca o persoană să aibă un aport prea mare de fructoză în organism strict prin consumul de fructe și legume, acestea sunt considerate surse sigure. Mai mult, studiile sugerează că un consum regulat de fructe și legume proaspete poate reduce riscul de obezitate și diabet, poate reduce markerii stresului oxidativ și ai glucozei din sânge.

Cu toate că majoritatea oamenilor asociază fructoza cu fructele, în zilele noastre, cea mai mare cantitate de fructoză ajunge în organism din alte surse. În producția alimentelor de larg consum este folosit din ce în ce mai mult siropul de porumb în locul zahărului. Acesta este fabricat în principal din porumb și este foarte bogat în fructoză. Conform US Food & Drug Administration (FDA), majoritatea siropurilor de porumb conțin un procent între 42% și 55% fructoză. Siropul de porumb cu 42% fructoză este utilizat în cereale, alimente prelucrate, produse de patiserie și unele băuturi, iar cel cu 55% fructoză se folosește în principal în băuturi răcoritoare. Cu toate acestea, anumite tipuri de sirop de porumb conțin până la 90% fructoză. Poate denumirea în sine de sirop de porumb nu te duce neapărat cu gândul la ceva nociv, însă află că există destule motive pentru care ar trebui să eviți să îl consumi. Poți citi aici care sunt pericolele consumului de sirop de porumb.

Studiile mai arată și că un consum de zaharuri lichide are efecte mult mai nocive asupra corpului. Același îndulcitor, dacă este consumat într-o băutură, va avea efecte diferite asupra sănătății decât dacă ar fi consumat într-un produs alimentar. Un cercetător de la Universitatea Tuft a descoperit că persoanele ce consumă un pahar de băutură îndulcită artificial pe zi se confruntă cu un risc mai mare de a dezvolta o steatoză hepatică non-alcoolică decât cei ce consumă apă sau băuturi naturale. Așadar, produsele de care ar trebui să ne ferim cel mai mult sunt băuturile carbogazoase îndulcite, cel mai des, cu sirop de porumb bogat în fructoză.

Ce se întâmplă în sistemul digestiv când consumăm fructoză?

Joshua D. Rabinowitz de la Institutul Lewis-Sigler pentru Genomică Integrativă de la Universitatea Princeton a efectuat recent un studiu pe șoareci pentru a determina ce anume se întâmplă în sistemul digestiv atunci când acesta primește prea multă fructoză, iar rezultatele au fost publicate în luna februarie 2018.

Dovezi din studiile realizate anterior arată că un consum exagerat de zahăr poate fi dăunător, în special ficatului. Supraconsumul cronic de zahăr poate duce la obezitate, stimulează creșterea rezistenței la insulină ce se poate transforma în diabet și este asociat cu ficatul gras non-alcoolic ce se poate transforma în ciroză și chiar cancer hepatic.

Dacă până acum se credea că ficatul este cel ce procesează zahărul ajuns în organism, studiul condus de Joshua D. Rabinowitz a descoperit că intestinul subțire al șoarecilor procesează mai mult de 90% din cantitatea de zahăr ingerată. „Vă putem reasigura – cel puțin din urma studiilor pe animale – că fructoza în cantități moderate nu va ajunge la ficat“, afirmă cercetătorul.

Rabonowitz și colegii săi au studiat calea pe care fructoza o urmează prin sistemul digestiv al șoarecilor de laborator și au observat că excesul de fructoză ce nu este absorbit de intestinul subțire își continuă drumul către colon. Ca o consecință, fructoza intră în contact cu flora naturală din colon. Cu toate că acest studiu nu a arătat concret cum influențează fructoza microbiomul intestinal, cercetătorii au sugerat că unele efecte secundare sunt posibile și că fenomenul necesită investigații mai amănunțite.

Studiul a mai scos la suprafață faptul că după ce au hrănit șoarecii, intestinul subțire al acestora a reușit să proceseze mai eficient fructoza, ceea ce protejează ficatul și microbiomul de expunerea la zahăr. Cu toate că, momentan, animalele și nu oamenii au fost subiecți de studiu, Rabinowitz ne oferă un sfat vechi de când lumea, dar încă valabil: „Consumați dulciuri în cantități moderate după masă și încercați să evitați băuturile bogate în zahăr!“.

Pericolele consumului de fructoză

Pentru a fi sigur că nu îi oferi organismului cantități prea mari de fructoză, ar fi bine să reduci cantitatea de alimente procesate pe care o consumi, adică alimentele ambalate ce conțin fructoză sau alte zaharuri artificiale, și să alegi, în schimb, alimentele proaspete și băuturile simple. Iată câteva motive pentru care ar trebui să controlezi câtă fructoză consumi:

• Fructoza poate crește riscul de a dezvolta hipertensiune arterială și boli cardiovasculare.
• Fructoza crește rezistența la insulină și șansele instalării diabetului.
• Fructoza este corelată cu boli ale ficatului, creșterea nivelului de colesterol și obezitate.
• A fost demonstrat că fructoza este un produs cu potențial cancerigen.
• Fructoza poate fi responsabilă pentru apariția sindromului de intestin permeabil.

Datorită descoperirilor recente ce arată că fructoza este procesată în cea mai mare parte în intestin, este foarte posibil ca tot fructoza să joace un rol extrem de important și în dezvoltarea celorlalte afecțiuni ce apar ca urmare a scăderii permeabilității intestinului: boli de piele, tulburări tiroidiene, intoleranțe alimentare și alergii, afecțiuni articulare, boli digestive, depresie și alte tulburări psihocomportamentale.

Așadar, am putea spune că ceea ce se întâmplă atunci când consumăm prea multă fructoză este o schimbare la nivelul întregului organism. Dacă inițial este afectat doar sistemul digestiv, treptat, simptomele se manifestă și la nivelul altor organe, pentru că organismul uman este ca o mașinărie cu piese mai mici și mai mari, toate corelate.

Toate zaharurile sunt dăunătoare atunci când sunt consumate în cantități mari. De aceea, este important să știm cum să citim etichetele produselor pe care le cumpărăm, pentru a fi capabili să detectăm substanțele ce nu ar trebui să se regăsească în compoziția alimentelor. Zahărul, de exemplu, poate fi prezent în alimente fără ca pe etichetă să scrie neapărat „zahăr“. Găsești mai jos o listă cu cele mai întâlnite nume sub care se poate ascunde zahărul.

Surse:

www.eurekalert.org/pub_releases/2018-02/cp-msr013118.php

articles.mercola.com/sites/articles/archive/2010/01/02/highfructose-corn-syrup-alters-human-metabolism.aspx

www.health.harvard.edu/blog/is-fructose-bad-for-you-201104262425

draxe.com/is-sugar-bad-for-you/

thatsugarfilm.com/blog/2015/03/16/added-sugar-vs-natural-sugar/