Pe 27 decembrie 2016, actrița Carrie Fisher, în vârstă de 60 de ani, a murit din cauza unui atac de cord. A doua zi, mama ei, actrița Debbie Reynolds, a decedat din cauza unui accident vascular cerebral. După aceste două pierderi de la Hollywood, multă lume s-a întrebat dacă poți muri din cauza „inimii frânte”.
Răspunsul scurt la această întrebare este da. Sindromul de „inimă rea“ (cunoscut oficial sub denumirea de cardiomiopatie cauzată de stres) este o afecțiune reală, declanșată de stresul acut sau de un șoc, cum ar fi moartea unei persoane iubite. Într-adevăr, mintea și inima sunt strâns legate între ele, iar stările mentale pot avea o influență asupra sănătății inimii și a longevității în general.
Simptomele și riscurile sindromului de „inimă rea“
Simptomele sindromului de „inimă rea“ sunt foarte asemănătoare cu cele ale unui atac de cord și includ dureri în piept și dificultăți de respirație. Diferența este că nu există niciun prejudiciu real în inimă să-l declanșeze. Șocul extrem sau stresul pot declanșa, de asemenea, un accident vascular cerebral, provocând o creștere dramatică sau o modificare semnificativă a tensiunii arteriale.
Conform British Heart Foundation, sindromul de „inimă rea“ este o afecțiune temporară în care mușchiul inimii devine brusc slăbit sau copleșit. Ventriculul stâng, cea mai mare cameră a inimii tale, suferă, de asemenea, modificări de formă, care se adaugă disfuncției temporare. Această slăbiciune a inimii pare să fie cauzată de eliberarea bruscă a unor cantități mari de adrenalină și alți hormoni de stres. Adrenalina crește tensiunea arterială și ritmul cardiac, putând duce la îngustarea arterelor care furnizează sânge inimii sau chiar la depunerea unei cantități mari de calciu în celulele inimii, ceea ce face imposibilă funcționarea în mod corespunzător. În timp ce majoritatea oamenilor se vor recupera cu succes, în unele cazuri schimbarea formei ventriculului stâng poate declanșa un atac de cord fatal. Se estimează că aproximativ 90% dintre aceste probleme apar în rândul femeilor.
Un studiu recent arată că problemele cardiace și riscul de accident vascular cerebral pot fi prevăzute în funcție de activitatea din nucleul amigdalian, o regiune a creierului asociată cu stresul și frica. Potrivit principalului autor al studiului, Dr. Ahmed Tawako, „activitatea amigdaliană a prezis cu exactitate evenimente cardiovasculare majore, alături de furnizarea de informații cu privire la calendarul acestor evenimente”. Cercetările arată că stresul poate contribui la apariția bolilor cardiovasculare în multiple moduri, dar inflamația este o componentă-cheie. Stresul poate activa zona amigdaliană, ceea ce conduce la producerea de celule imune suplimentare de către măduva osoasă, care, la rândul lor, pot avea impact asupra arterelor, cauzând inflamație și probleme cardiovasculare.
Efectul pierderii unei persoane apropiate
O serie de studii au arătat că pierderea unei persoane dragi crește propriul risc de moarte subită. Există chiar dovezi care arată că acest efect ale pierderii unei persoane dragi crește riscul de mortalitate al partenerului. Un studiu din 2006, publicat în New England Journal of Medicine, a constatat că riscul de deces a crescut după spitalizarea unui partener, unele boli manifestându-se mai pronunțat decât altele. De exemplu, în timp de o femeie a fost internată în spital pentru cancer de colon fără a se constata o creștere a riscului de deces pentru soțul ei, internarea pentru un accident vascular cerebral a crescut riscul de deces al soților cu 6%. Un alt studiu din anul 2011 a constatat că în urma decesului partenerului de viață, șansele de deces ale soțului aflat în viață au rămas ridicate timp de șase luni (efectul de văduvie), indiferent de vârstă și sex. O cercetare efectuată în 2012 a arătat că pierderea unei persoane importante din viața ta crește riscul de a avea un atac de cord a doua zi de 21 de ori, iar în săptămâna următoare de 6 ori. Riscul de infarct miocardic a început să scadă după aproximativ o lună, după ce nivelurile de hormoni au început să se regleze. Un alt studiu, realizat în anul 2014, a constatat că decesul unuia dintre soți poate dubla riscul de atac de cord sau accident vascular cerebral în următoarea lună.
Optimismul stimulează longevitatea
Așadar, există legături convingătoare între sănătatea cardiacă și cea mintală, iar netratarea tulburărilor precum depresie și anxietate poate crește șansele de a avea un atac de cord sau de a dezvolta boli de inimă. Pesimismul a fost legat de un risc cu 19% mai mare de a muri după vârsta de 30 de ani. După examinarea asocierii dintre optimism și sănătatea inimii la peste 5000 de adulți din diferite grupuri etnice timp de 11 ani, cercetătorii au ajuns la concluzia că atitudinea optimistă poate aduce o îmbunătățire a sănătății cardiovasculare pe termen lung. Studiile au arătat că factori precum optimismul, satisfacția și fericirea sunt asociați cu un risc redus de boli cardiovasculare, indiferent de vârstă, statut socio-economic, fumat sau greutate corporală. Noile descoperiri sugerează că ar trebui să facem eforturi pentru a cultiva optimismul, care s-a dovedit a fi asociat cu comportamente și modalități sănătoase de a face față provocărilor vieții. Inima nu este singurul organ influențat de perspectiva mentală, optimismul având efecte și asupra vindecării rănilor, alergiilor, problemelor gastrointestinale, cancerului și inflamației.
O perspectivă pozitivă asupra vieții a fost dovedită a fi factorul cel mai influent în studiile de longevitate, iar unii cercetători consideră că optimismul are un efect direct asupra sistemelor biologice. Stresul cronic poate suprima componentele sistemului imunitar, făcându-te mai sensibil la boli. Acceptarea de sine pare a fi unul dintre cei mai importanți factori care pot produce un sentiment constant de fericire, care induce și optimismul. O stare de spirit pozitivă te poate ajuta în multiple feluri, de la îmbunătățirea sănătății cardiovasculare până la îmbunătățirea conexiunilor sociale. Așadar, nu uita să te bucuri de lucrurile mici și să fii mereu optimist! E sănătos!
Surse:
- articles.mercola.com/sites/articles/archive/2017/01/12/optimism-promotes-longevity.aspx
- livescience.com/57338-debbie-reynolds-death.html
- edition.cnn.com/2017/01/11/health/stress-heart-attack-stroke-study/index.html
- journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0023465#s1
- ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22230481
- livescience.com/43625-spouse-death-heart-attack-stroke.html
- ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21727096
- news.illinois.edu/blog/view/6367/204443
- reventdisease.com/news/16/121316_One-Thing-Helps-People-Live-Longer-Than-Anything-Else.shtml
- ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24591550
- medicalnewstoday.com/articles/314711.php
- ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23855896
