Cu toții recunoaștem că emoțiile puternice, nervozitatea, anxietatea pot avea un impact puternic asupra intestinelor noastre. Mulți dintre noi au senzația de „fluturi în stomac” înaintea unei întâlniri importante sau chiar tulburări de tranzit intestinal în condiții de stres. Credeți că această relație dintre creier și intestin este unidirecțională? Nu este deloc așa! Și intestinul poate să transmită informații către creier și să influențeze activitatea acestuia.
Ca orice alt organ, creierul există și funcționează numai într-o strânsă legătură cu restul organelor, inclusiv intestinul. Majoritatea pacienților psihiatrici suferă de probleme digestive și inflamație cronică, potrivit medicinei funcționale.
Dr. Kelly Brogan, licențiată în psihiatrie, medicină psihosomatică și medicină integrativă, unul dintre cei mai cunoscuți specialiști în medicină funcțională din SUA, a publicat numeroase articole privind rolul intestinului în sănătatea mentală.
Depresia se asociază cu inflamație cronică, stres oxidativ și microbiom intestinal dezechilibrat, explică dr. Kelly Brogan. O floră intestinală anormală devine sursă majoră de toxicitate pentru creier. Diverse neurotoxine sunt produse de flora dezechilibrată, care apoi trec dincolo de bariera intestinală permeabilă și ajung în creier. S-a constatat că neurotoxinele specifice depresiei sunt lipopolizaharide, molecule produse de bacteriile nocive (în special E. coli și Salmonella) care suprapopulează intestinul și generează inflamație.
Cercul vicios al inflamației
Odată ce inflamația este activă, ea se autoîntreține. În încercarea de a apăra organismul, sistemul imunitar, aflat în proporție de 70% la nivelul intestinului, produce citokine inflamatorii care se deplasează în tot corpul. În creier, inflamația blochează secreția de serotonină și melatonină, neurotransmițători responsabili cu starea de bine. Or, nivelul scăzut de serotonină și melatonină se corelează cu simptome specifice depresiei: oboseală cronică, tulburări de somn, pierderea interesului pentru activități sociale, lipsa poftei de mâncare, dificultăți de concentrare și altele.
Psihobioticele, o nouă abordare în terapia depresiei
Probioticele sunt bacterii benefice care pot fi administrate sub formă de suplimente alimentare sau alimente fermentate cu scopul de a reface flora intestinală distrusă. Mai nou a apărut conceptul de psihobiotice. Potrivit unui studiu apărut în Biological Psychiatry (2013), psihobioticele sunt „microorganisme vii care, atunci când sunt ingerate în cantități adecvate, aduc beneficii pacienților cu boli psihiatrice”.
Psihobioticele – această clasă de probiotice – sunt capabile să producă substanțe neuroactive, cum ar fi acidul gama-aminobutiric (GABA) și serotonina, care acționează pe axa intestin-creier. Teste preclinice efectuate pe animale de laborator sugerează că anumite psihobiotice posedă activitate antidepresivă și anxiolitică. Dar psihobioticele au fost studiate și la om. Există dovezi clinice în cazul pacienților cu sindrom de intestin iritabil asociat cu tulburări psihiatrice, în care s-au raportat rezultate pozitive. Este vorba, mai exact, despre probiotice din clasa Bifidobacterium și Lactobacillus, care au adus beneficii în ameliorarea simptomelor depresiei și sindromului de oboseală cronică.
Cum acționează psihobioticele?
Bifidobacteriile și lactobacilii nu posedă receptori pentru lipopolizaharide, iar multiplicarea lor în intestin nu declanșează reacții proinflamatoare. Cu ajutorul acestor probiotice, sistemul imunitar învață să distingă între moleculele proinflamatoare și antiinflamatoare, dezvoltând răspunsuri adecvate împotriva celor dăunătoare.
Dar aceste probiotice îndeplinesc numeroase roluri în intestin. Profesorul E.M. Selhub de la Harvard Medical School arată, într-un articol despre alimentele fermentate, microbiom și sănătatea mentală, următoarele acțiuni ale probioticelor:
- Protejează în mod direct peretele intestinal, reducând riscurile sindromului de intestin permeabil.
- Stimulează producția de acid gama-aminobutiric (GAMA), cu rol benefic în sănătatea creierului.
- Previn modificările induse de stres la nivelul microbiomului intestinal.
- Activează producția de neurotransmițători implicați în comunicarea dintre intestin și creier.
- Limitează producția de citokine inflamatorii.
- Optimizează digestia și ajută la asimilarea nutrienților proveniți din hrană.
- Limitează proliferarea agenților patogeni care pot afecta sistemul digestiv (ex. Helicobacter pylori, E. coli, Candida albicans).
- Sprijină detoxifierea organismului.
- Exercită efecte antiinflamatoare și analgezice.
Surse de probiotice benefice pentru creier
Alimentele fermentate cum sunt sana, chefirul, varza murată și alte legume conservate în saramură, zeama de varză sunt recomandate ca surse naturale de probiotice. Un studiu publicat în Psychiatry Research arată că astfel de alimente fermentate consumate zilnic ajută la reducerea anxietății și nervozității. Dar specialiștii recunosc că alimentația nu este suficientă, ci este nevoie de adăugarea unui supliment pe bază de prebiotice și probiotice.
Pe de altă parte, din dietă trebuie eliminate alimentele cu potențial proinflamator, cum cele care conțin gluten, carbohidrați (ex. pâine, dulciuri, produse de patiserie), care favorizează înmulțirea bacteriilor patogene din intestin.
În schimb, sunt recomandate alimentele ce conțin nutrienți antiinflamatori, în special omega 3 (pește, semințe de in), vitamina D (ficat, ouă, ciuperci), vitamina C (fructe și legume).
Dieta GAPS, tratament natural pentru probleme psihologice
Un protocol nutrițional cu efecte dovedite în ameliorarea simptomelor autismului, depresiei, tulburărilor de comportament este dieta GAPS, creată de dr. Natasha Campbell-McBride, medic cu specializare în neurologie și nutriție. Ea este autoarea cărții „Sindromul GAPS. Sistemul Digestiv și Problemele Psihologice”, disponibilă și în România. În această carte este explicată și demonstrată legătura dintre sănătatea noastră fizică și cea mentală, între alimentele și băuturile pe care consumăm și axa intestin-creier.
„Toxicitatea produsă de acumularea anormală de microbi din sistemul digestiv al pacienților le afectează creierul și determină apariția problemelor digestive. Deci, pentru a ajuta pacienții, trebuie să îndepărtăm această toxicitate. Pentru a face asta, trebuie să tratăm sistemul digestiv al pacienților. Din experiența mea clinică, funcționează la pacienții psihiatrici același plan nutrițional pe care îl prescriu și copiilor cu sindromul GAPS. Cred că se întâmplă astfel pentru că acest plan nutrițional vindecă peretele intestinal și reinstalează flora intestinală normală. Drept urmare, pacientul reîncepe să digere și să absoarbă alimentele în mod corespunzător. Intestinul încetează să mai fie o sursă majoră de toxine și devine, așa cum este normal, o sursă de hrană pentru organism. Pe măsură ce deficitele nutriționale și toxicitatea se remit, dispar și simptomele psihiatrice odată cu ele”, susține dr. Natasha Campbell-McBride.
Surse:
www.greenmedinfo.com/blog/psychobiotics-bacteria-your-brain
kellybroganmd.com/from-gut-to-brain-the-inflammation-connection/
www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23759244
www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5102282/
www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24422720
Dr. Natasha Campbell-McBride, „Sindromul GAPS. Sistemul Digestiv și Problemele Psihologice”, București 2016
