Medicină funcțională, Sănătate, Stres și echilibru emoțional

Puterea vindecătoare a somnului

Autor:
Niciun comentariu
Timp citire aprox: 7 minute

Timpul nu ne mai ajunge. Programul de lucru s-a prelungit, suntem bombardați încontinuu cu informații și, pentru a face față, renunțăm la câteva ore de somn în fiecare noapte, fără să ne dăm seama că sacrificăm o componentă fundamentală a unei vieți sănătoase și echilibrate.

Vezi toate articolele despre:
Bunăstare și echilibru emoționalimunitatelipsa de somnRemedii răceală și gripăsomn

Numeroase studii științifice dovedesc că ne îmbolnăvim mult mai ușor când suntem obosiți, iar privarea de somn favorizează dezvoltarea infecțiilor. În timpul somnului, organismul se reface și produce mai multe leucocite care atacă virusurile și le țin la distanță. Un somn suficient și odihnitor în fiecare noapte menține sistemul imunitar în formă și gata de ripostă și ne ajută să ne vindecăm mult mai repede.

Ce se întâmplă când dormim?

Înainte de anii 1950, oamenii de știință credeau că organismul și creierul intrau într-o stare pasivă, care le permitea să se recupereze după oboseala acumulată în timpul zilei. În anii ce au urmat, s-a dovedit că, în timpul fazelor somnului, creierul trece prin diverse activități.

Somnul este, de fapt, o stare activă. Este un ciclu repetitiv, care include două părți distincte non-REM, plus un ciclu REM (caracterizat prin mișcarea rapidă a ochilor). La scurt timp după ce „ne fură somnul”, creierul începe să producă unde alfa și theta, iar mișcările oculare încetinesc. În această etapă, în care dormim iepurește, apar și mioclonii (contracții musculare involuntare), precedate de senzația căderii în gol. În al doilea stadiu, creierul produce unde rapide, numite fusuri de somn, iar apoi undele cerebrale devin mai lente. Următorul stadiu reprezintă începutul somnului profund. Creierul produce unde delta, iar activitatea musculară și mișcările ochilor încetează. Este mai dificil să ne trezim, deoarece organismul reacționează mai greu la stimulii externi. În general, după 90 de minute intrăm în etapa somnului REM, care durează maximum o oră. În această etapă finală, creierul devine mai activ, preia ceea ce am învățat în timpul zilei și ne ajută să creăm amintiri, datorită dezvoltării celulelor nervoase noi. Este faza în care visăm, ochii se mișcă rapid în direcții diferite, pulsul și tensiunea cresc, respirația are un ritm mai alert și neregulat. Pe măsură ce somnul devine și mai profund, creierul produce din ce în ce mai multe unde delta și începe să repare mușchii, să stimuleze creșterea și dezvoltarea, să crească imunitatea și să adune energia necesară pentru ziua următoare.

Somnul ajută creierul să elibereze hormoni care regenerează țesuturile și vindecă organismul de atacul invadatorilor. Somnul este vital și pentru autofagie, proces descris pentru prima oară de Yoshinori Ohsumi, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină 2016. Autofagia se referă la capacitatea celulelor de a se detoxifia și de a se repara, transportându-și deșeurile formate și acumulate în timpul zilei în vezicule sub formă de saci în lizozomi (organitele digestive ale celulei), unde sunt distruse. Cercetătorii consideră că tot în timpul somnului se curăță și plăcile de proteine beta-amiloide ce se formează în creierul afectat de boala Alzheimer.

Dr. Matthew Walker de la Universitatea din California, Berkeley, autorul cărții „Why We Sleep“, susține că nu există țesuturi în corpul omenesc și nici procese neuronale care să nu fie îmbunătățite de un somn odihnitor și care să nu fie afectate în mod evident dacă nu dormim.

Ce se întâmplă când nu dormim?

Noaptea e un sfetnic bun, cu condiția să dormim. Pentru că lipsa somnului epuizează creierul, afectează memoria, procesul decizional este și el dat peste cap, iar emoțiile nu mai pot fi stăpânite. Recordul de nesomn este de 264,4 ore consecutive și a fost stabilit în anul 1964 de Randy Gardner, în vârstă de 17 ani, în cadrul unui proiect pentru școală. În timpul experimentului, adolescentul a avut stări de confuzie și pierderi de memorie. Consecințele privării de somn pot fi foarte grave. Cu cât dormim mai puțin, cu atât cresc mai mult nivelurile proteinei C reactive, numită și „proteina de fază acută”, deoarece apare în cadrul proceselor inflamatorii acute. Iar dacă perioada de nesomn se prelungește, apar halucinații, risc de narcolepsie sau de lupus eritematos sistemic.

Concluzia unui studiu publicat în revista Sleep a fost că privarea de somn are același efect ca stresul asupra sistemului imunitar. Cercetătorii au măsurat leucocitele a 15 persoane care au stat treze timp de 20 de ore fără pauză și au constatat că nivelul a crescut în intervalul în care organismul fusese privat de somn. Este același tip de reacție ca atunci când suntem bolnavi sau stresați. În aceste cazuri, sistemul imunitar devine hiperactiv și începe să producă leucocite, care constituie linia întâi a apărării de invadatorii străini, așa cum sunt și virusurile. Nivelul crescut de leucocite este semn de boală. Așadar, organismul reacționează la lipsa de somn la fel ca atunci când ne îmbolnăvim.

Studiile arată că, dacă dormim între 7 și 8 ore pe noapte, avem cele mai mari șanse să supraviețuim, însă, dacă dormim mai puțin de 6 ore, indicele mortalității crește. Alte cercetări au arătat că, dacă scădem intervalul de somn de la 7,5 la 6,5 ore pe noapte, crește expresia genică asociată cu inflamația și riscul de diabet și de cancer.

Cercetătorii au inclus 153 de participanți sănătoși într-un studiu publicat în Archives of Internal Medicine. Fiecare a notat câte ore a dormit în fiecare noapte timp de două săptămâni, dar și cât de bine a dormit și cât de odihnit s-a trezit. După 14 zile, curajoșii voluntari au intrat în carantină, unde li s-au administrat picături nazale care conțineau un rinovirus și au fost monitorizați timp de cinci zile. Rezultatele au evidențiat faptul că cei care au dormit în medie mai puțin de 7 ore pe noapte au fost de cel puțin trei ori mai predispuși să facă o viroză decât cei care au dormit 8 ore pe noapte în săptămânile premergătoare experimentului.

Dr. Kathryn Orzech de la Laboratorul de Somnologie din cadrul Spitalului Bradley a realizat un studiu care a urmărit legătura dintre nopțile nedormite și gradul de îmbolnăvire la adolescenți. Rezultatele au fost publicate în Journal of Sleep Research. Analizele au arătat că participanții care aveau programe neregulate de somn în timpul săptămânii și care sperau să recupereze în weekend au fost mult mai predispuși să se îmbolnăvească. „Este adevărat, mai puține ore de somn înseamnă un risc mărit de boli de inimă, colesterol crescut, obezitate, depresie etc. Pentru un adolescent, însă, este mult mai important să fie sănătos pentru petrecerea de săptămâna viitoare sau pentru că joi merge la meci. Mesajul acestui studiu este foarte clar: dormiți regulat, dormiți mai mult și vă veți îmbolnăvi mai rar”, a conchis dr. Orzech.

Nopțile albe prelungesc perioada de convalescență

Lipsa somnului nu este doar unul din factorii contractării virusurilor, ci influențează și modul în care ne luptăm cu ele odată ce ne-am îmbolnăvit. Arma organismului în lupta cu infecțiile este febra. Această reacție de apărare apare îndeosebi în timpul somnului, iar dacă nu dormim, înseamnă că nu folosim această armă puternică la capacitate maximă în războiul cu infecția.

Infecțiile și inflamația adesea produc hipersomnie din cauza eliberării unor factori imuni numiți citokine. Atunci când se luptă cu o infecție, organismul își conservă energia pentru luptă, de aceea induce starea de somnolență, pentru a se putea reface în timpul somnului. La subiecții infectați experimental cu virusul gripal în timpul unui studiu clinic, durata somnului a scăzut în timpul incubației și a crescut în timpul fazei simptomatice.

Sistemul imunitar este compus din mai multe tipuri de celule și proteine care țin la distanță invadatorii străini și este proiectat să ne protejeze de răceli, gripă și de alte afecțiuni. Însă, în lipsa odihnei, aceste celule-soldat riscă să doarmă în front și, în consecință, suportăm mai multe zile de boală. Cu cât ne transformăm mai des în păsări de noapte, cu atât reducem mai mult capacitatea organismului de a reacționa prompt la viroze sau la gripă.

Privarea de somn afectează funcția imună

Legătura dintre somn și sistemul imunitar are implicații importante pentru sănătate. Studiile clinice au dovedit că cei care nu dorm suficient au mai puțin de jumătate din anticorpi comparativ cu subiecții de control. Absența somnului a fost asociată cu numeroase probleme de sănătate fizică și mentală, inclusiv cele care au ca sursă un sistem imunitar afectat.

Cercetătorii de la Catedra de Fiziologie Medicală și Neurobiologie Comportamentală de la Universitatea Tubingen din Germania au analizat probele de sânge prelevate de la 14 bărbați sănătoși de 25 de ani. Scopul a fost măsurarea nivelurilor celulelor T, care sunt limfocite cu rol central în imunitate. Când voluntarii au dormit întreaga noapte, nivelul celulelor T a scăzut la trei ore după ce au adormit, însă a rămas ridicat atunci când și-au petrecut noaptea fără să se odihnească. Este o dovadă a faptului că „și o singură noapte fără somn afectează sistemul imunitar specific. Așadar, somnul regulat este vital pentru sănătate”, a declarat în cadrul conferinței de presă șefa de catedră, Luciana Besedovsky.

Rezultatele altor studii demonstrează că somnul profund joacă un rol foarte important în întărirea amintirilor imunologice ale patogenilor întâlniți anterior, la fel cum funcționează memoria pe termen lung. Când suntem odihniți, sistemul imunitar specific este capabil să reacționeze mult mai rapid și în forță atunci când întâlnește un antigen cunoscut. În lipsa orelor necesare de somn, capacitatea organismului de a reacționa este mult diminuată. În concluzie, somnul este unul din principalii factori ignorați ai sănătății în general și ai unei funcții imune optime în special.

„O, somn, o, dulce somn, balsam al firii…”

În 2015, The Telegraph anunța că oamenii de știință de la Universitatea Washington vor putea produce un spray nazal care să activeze proteina somnului, astfel încât, atunci când ne trezim din somn, simptomele gripei vor fi trecut ca prin magie. Cercetările complexe s-au axat asupra proteinei somnului la șoarecii infectați cu virusul H1N1. Proteina somnului, numită AcPb, se găsește în creier și, conform cercetătorilor, poate juca un rol important atât în reglarea somnului, cât și a reacției organismului la virusuri. Șoarecii fără AcPb nu au reușit să recupereze orele pierdute de somn, au avut simptome mai grave decât șoarecii care aveau această proteină și au prezentat o probabilitate mai mare de a muri în urma infecției. Cercetătorii au declarat că acesta ar putea fi drumul către descoperirea unui tratament rapid și eficient pentru gripă.

Până atunci, însă, pentru a avea o imunitate de fier, dar și dacă virusurile ne surprind sistemul imunitar cu garda jos și ne îmbolnăvim, ne putem baza pe alți aliați de nădejde. L-glutamina utilizată pe termen lung susține imunitatea și refacerea organismului în convalescență, cisteina contribuie la stabilirea legăturii dintre celulele sistemului imunitar și la favorizarea fluidizării mucusului, iar taurina crește calitatea și durata somnului și induce o stare de bine. Plantele adaptogene reglează producția de cortizol, reduc stresul și pregătesc terenul pentru un somn liniștit, chiar și atunci când ne-am căptușit cu o viroză și tușim, avem nasul înfundat și nu putem să respirăm. Goldenseal este inclus în multe remedii pentru alergii, viroze și gripă și stimulează capacitatea organismului de a produce leucocite, întărind astfel apărarea organismului. Ashwagandha reface energia în convalescență și îmbunătățește somnul. Rosavinele și salidrozidele din Rhodiola cresc producția de adenozin trifosfat, nucleotide care stochează și transportă energia în celule și care sunt implicate în reglarea somnului ca neuromodulatoare.

Somn ușor și sănătate!

Surse:

www.sleep.org/articles/what-happens-during-sleep/

www.webmd.com/sleep-disorders/features/immune-system-lack-of-sleep#1

www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmedhealth/PMH0072581/

www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3246291/

www.webmd.com/sleep-disorders/news/20170104/immune-system-reboots-during-sleep

www.telegraph.co.uk/news/science/science-news/11340865/Treatment-for-flu-possible-as-scientists-find-healing-protein.html

www.sciencedaily.com/releases/2013/11/131114122105.htm

Părerea ta contează pentru noi!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Etichete articol:
Bunăstare și echilibru emoționalimunitatelipsa de somnRemedii răceală și gripăsomn
Articolul anterior
Răceala: când ne tratăm acasă și când mergem la medic?
Articolul următor
8 mituri despre răceală


Vino alături de noi în comunitatea
Better Medicine by Zenyth

Aici, nu vei găsi doar un grup, ci o familie bucuroasă să împărtășească cunoștințe și să te susțină pentru a aduce echilibru, armonie și sănătate în viața ta. În plus, ai acces la cele mai noi informații de sănătate, invitații la evenimente și resurse exclusive.

Vezi toate articolele din categoria:
Medicină funcționalăSănătateStres și echilibru emoțional

Te-ar putea interesa și: