Atunci când vezi pe cineva căscând, știi deja că sunt șanse mari să începi și tu să caști și chiar ți s-a întâmplat asta de multe ori. Nu ți s-a întâmplat și să devii irascibil dacă unul din membrii familiei este stresat și se manifestă ca atare? Sau nu te-ai gândit niciodată că și stresul poate fi la fel de contagios?
Cele mai recente cercetări arată că, într-adevăr, există stres empatic sau stres de mâna a doua, așa cum îl numesc unii, și nu vorbim doar de cum te face să te simți, ci și de schimbările care se produc la nivel fizic. Fă un exercițiu și uită-te la oamenii ce trec pe stradă! Este aproape imposibil să vezi doi oameni ce merg pe stradă împreună, dintre care unul să fie trist, iar celălalt vesel. Ori sunt veseli amândoi, ori supărați. La fel și acasă, în familie. Când unul dintre membri este stresat, în toată casa plutește o energie apăsătoare și toți devin triști. Acesta este stresul empatic!
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a numit stresul pandemia de sănătate a secolului 21. Jordan Friedman, orator și îndrumător în managementul stresului, spune că „stresul de mâna a doua este răspunsul organismului la comportamentul celorlalţi“. Deci, fie că ești acasă, iar un membru al familiei este stresat, fie că ești la birou și unul dintre colegi are o dispută la telefon, este foarte probabil să „iei“ și tu stresul. Heidi Hanna, doctor în cadrul Institutului American de Stres, afirmă că „atunci când devenim conştienţi de stresul colegilor, ni se transmite un semnal că şi noi trebuie să fim îngrijoraţi“.
Ce spun studiile despre stres?
Un studiu realizat de prestigiosul Institut Max Planck din Germania împreună cu Universitatea Tehnică din Dresda a constatat că atunci când te afli în jurul unei persoane stresate, fie ea cunoscută sau necunoscută, poți deveni și tu stresat, iar rezultatele se pot cuantifica fizic. „Faptul că am putut măsura acest stres empatic sub forma unei eliberări semnificative de hormoni este uimitor!“, a spus Veronika Engert, unul dintre autorii studiului.
Participanții la studiu au fost împărțiți în două grupuri: unul de subiecți ce au fost rugați să rezolve probleme complicate de aritmetică sau să participe la un interviu, iar altul de observatori ce priveau subiecții printr-o oglindă unidirectională sau pe înregistrări video. 95% dintre subiecții ce rezolvau problemele de aritmetică sau susțineau un interviu au manifestat semne de stres, iar 26% dintre observatori au avut și ei un nivel crescut de cortizol, semn al stresului empatic. Stresul a fost mai contagios (40%) atunci când între subiect și observator exista o relație amoroasă, dar s-a manifestat și în cazul persoanelor necunoscute (10%). Observatorii au manifestat semne de stres empatic (24%) și atunci când au fost rugați să urmărească subiecții pe o înregistrare video. Așadar, și atunci când privești la televizor anumite emisiuni sau persoane aflate în condiții de stres, te poți molipsi și tu.
Cercetătorii de la Institutul de Cercetări Hotchkiss susțin că stresul empatic poate cauza aceleași modificări în organism atât în cazul persoanei molipsite, cât și în cel al persoanei afectate inițial. Mai mult, aceștia au descoperit, printr-un studiu realizat pe șoareci la începutul lui 2018, că efectele stresului asupra creierului sunt reversibile prin interacțiunea socială în cazul femelelor, dar nu și al masculilor.
Oamenii de știință au separat femelele de masculi și i-au expus aleatoriu la factori de stres înainte de a-i readuce împreună. Apoi au analizat neuronii CRH, responsabili pentru felul în care creierul răspunde la factorii generatori de stres, și au observat că rețelele neuronale s-au modificat în mod similar atât în cazul subiecților supuși direct stresului, cât și în rândul partenerilor care s-au „molipsit“. În cadrul studiului s-a mai observat că stresul poate fi anihilat prin simpla interacțiune cu alți membri din rețelele sociale, însă selectiv: doar subiecții de laborator de sex feminin au avut o scădere de 50% a efectelor stresului în urma interacțiunii cu partenerii lor sănătoși, nu și șoarecii de sex masculin. Același lucru se întâmplă, cel mai probabil și cu noi, oamenii. Atunci când intrăm nervoși și stresați într-o sală plină de oameni, gesticulăm, vorbim pe un ton mai ridicat, trântim telefonul mobil, cei din jur simt energia noastră și au tendința de a empatiza cu noi. Fără să vrem, îi stresăm și pe cei din jur.
Privind partea plină a paharului, și fericirea este contagioasă. Un studiu realizat cu ajutorul a peste 2000 de elevi din școala generală și liceu a scos la iveală faptul că aceia care erau înconjurați de prieteni mai triști și cu mai puțină energie aveau și ei tendința să spună că au o stare de spirit proastă. Pe când elevii cu prieteni mai fericiți au spus că sunt și ei mai fericiți. Așadar, încearcă să fii tu însuți mai fericit, să te înconjori cu oameni fericiți, să eviți cercurile de prieteni care au tendința de a se plânge mereu și de a-ți fura energia bună. Nu e nimic greșit în a manifesta empatie față de oamenii ce trec printr-un moment greu și a încerca să îi ajuți, însă încearcă să ții cont de faptul că te afectează mai mult decât crezi.
Ce se întâmplă cu un corp stresat?
Așază-te în fața oglinzii și transmite-i următorul mesaj stresului: „Dragă stresule, hai să ne despărțim!”. Ar fi bine să faci asta pentru că stresul îți afectează întregul corp. În condiții de stres, în circulația sangvină are loc o infuzie masivă de hormoni de stres (cortizol, adrenalină), crește ritmul cardiac, iar metabolismul zahărului din sânge se modifică astfel încât să pregătească organismul cu energia necesară unei reacții de genul „luptă sau fugi“. Cum organismul este ocupat cu înfruntarea inamicului (stresul), nu se mai concentrează pe anumite procese fiziologice (digestie,imunitate) și chiar le suprimă temporar. Așa se face că răceala se vindecă mai greu atunci când ești stresat și așa se explică și lipsa poftei de mâncare.
Însă acestea nu sunt singurele modificări ce au loc în corp. Stresul prelungit și în doze crescute este unul dintre principalii factori ce cauzează inflamație cronică, iar inflamația este punctul de plecare al multor boli. Iată cum stresul îți poate afecta întregul organism, nu doar starea de spirit!
- La nivelul sistemului nervos poate fi răspunzător pentru o stare proastă, furie, depresie, iritabilitate, lipsa energiei, dificultăți de concentrare și memorare, anxietate, atacuri de panică.
- Stresul poate cauza probleme la nivelul pielii, precum acnee, psoriazis, eczeme, dermatite sau erupții cutanate.
- Stresul cauzează bătăi puternice și accelerate ale inimii, crește tensiunea arterială, nivelul de colesterol și riscul de a suferi un infarct sau un accident vascular cerebral.
- La nivelul stomacului, stresul poate cauza ulcer peptic, boala inflamatorie a intestinului, sindromul intestinului iritabil, alergii alimentare, crampe stomacale, reflux gastric, greață și fluctuații de greutate.
- În colon, poate cauza scăderea absorbției nutrienților, încetinește metabolismul, scade producția de enzime și crește riscul apariției diabetului.
- La nivelul pancreasului, stresul poate fi responsabil pentru un nivel crescut al insulinei ce poate duce la diabet, deteriorarea arterelor și obezitate.
- Stresul poate cauza dureri de încheieturi sau mușchi, tensiuni musculare mai ales la nivelul umerilor și spatelui, inflamații și poate determina scăderea densității osoase ce duce la osteoporoză.
- La nivelul sistemului reproducător, stresul afectează fertilitatea prin scăderea producției de testosteron la bărbați și de estradiol la femei, poate determina un comportament sexual deviant și scăderea apetitului sexual.
- Stresul afectează sistemul imunitar și scade capacitatea organismului de a se recupera și de a lupta împotriva bolilor. Un corp cu un sistem imunitar slăbit este predispus inflamațiilor ce pot duce la boli autoimune, boli cardiovasculare, cancer, Alzheimer și alte boli neurodegenerative.
Cum putem scăpa de stres?
Lupta împotriva stresului nu este ușoară și, de cele mai multe ori, ține foarte mult de felul în care fiecare dintre noi asimilează anumite informații și întâmplări. Aceleași condiții de trai pot fi stresante pentru unii, dar relaxante pentru alții. Totul depinde din ce unghi privești lucrurile. ”Fericirea depinde de noi“, așa cum spunea Aristotel.
Pe de altă parte, ritmul pe care îl impune viața contemporană este unul alert, condițiile se schimbă constant, iar capacitatea noastră de adaptare este de multe ori redusă. Pentru cei ce au nevoie de ajutor din exterior pentru a reduce nivelul de stres, există remediile adaptogene. Ele sunt metode blânde de a regla nivelul de energie al organismului și de a-l susține în condiții de stres. Printre cele mai eficiente putem enumera Ashwagandha sau ginsengul indian, ce scade nivelul cortizolului și are acțiune tonică, Maca, un complex de aminoacizi, vitamine și minerale ce restabilesc echilibrul organismului, Maitake cu o acțiune adaptogenă remarcabilă, antioxidantă și de protecție celulară și Rhodiola ce combate stresul și efectele negative ale acestuia asupra sănătății.
Dacă ți se întâmplă des să treci prin situații stresante sau simți că te pierzi cu firea înainte de examene, interviuri, întâlniri, învață acest exercițiu pentru calmare rapidă pe care ni-l propune Jordan Friedman (The stress coach):
Amintește-ți constant să respiri și încearcă să privești lucrurile și din altă perspectivă înainte să lași stresul să guverneze viața ta și a celor apropiați. Mănâncă sănătos, dormi îndeajuns (găseşti aici câteva sfaturi pentru a dormi mai bine), fă mișcare și bucură-te de fiecare zi!
Surse:
www.worldhealth.net/news/shared-stress/
time.com/84080/stress-contagious/
articles.mercola.com/sites/articles/archive/2014/05/29/stress-happiness-contagious.aspx
articles.mercola.com/sites/articles/archive/2017/10/12/moods-are-contagious.aspx
thestresscoach.com/
www.naturalnews.com/
