Pro și contra Dieta Dukan

De obicei, persoanele supraponderale care urmează o dietă ajung să revină la greutatea inițială, pentru că tratează doar efectul problemei, nu şi cauza în sine. Kilogramele în plus nu sunt o cauză, ci doar un efect. Acestea iau naştere ca urmare a unor dezechilibre hormonale sau a unui stil de viață dezechilibrat, care printre altele pot induce mâncatul compulsiv (emoțional, necontrolat) şi adicția (poftă nestăpânită) de dulce. Faptul că slăbeşti nu înseamnă neapărat că elimini cauza problemei, ea poate să recidiveze şi ce este mai important, de multe ori slăbirea nu aduce beneficiile de sănătate scontate, ci poate provoca şi acutiza un lung şir de dezechilibre în organism.
Dieta Dukan este o dietă mult mediatizată şi frecvent aplicată de cei ce doresc soluții împotriva obezității. Este apreciată deoarece poate avea efecte spectaculoase încă din primele săptămâni. Pentru cei care nu ştiu absolut nimic despre această dietă, iată câteva detalii pe scurt: dieta Dukan a fost inventată de către medicul francez Pierre Dukan în urmă cu mai bine de 30 de ani şi a devenit foarte populară odată cu publicarea cărții „Je ne sais pas maigrir“ (Nu ştiu să slăbesc), devenită bestseller în anul 2000.
În principal, dieta Dukan se bazează pe consumul de proteine: carne, ouă şi lactate şi limitarea consumului de preparate care conțin carbohidrați şi grăsimi.
Dieta a fost gândită să funcționeze pe termen lung, deci să devină un stil de viață şi scopul ei este să asigure nu numai pierderea kilogramelor în plus, ci şi menținerea greutății ideale.
Pornind de la faptul demonstrat ştiințific că obezitatea creşte riscul de diabet, hipertensiune, infarct şi atac cerebral, dieta Dukan se vrea un „instrument“ valoros în menținerea sănătății.
Dieta Dukan este împărțită în 4 etape: etapa de atac, etapa de croazieră, etapa de consolidare şi etapa de menținere. Fiecare dintre ele vine cu reguli noi şi cu alimente permise sau interzise.
Etapa de atac nu are o durată fixă, dar este limitată la maximum 10 zile. Scăderea în greutate este considerabilă deoarece în această perioadă corpul pierde multă apă.
În acest timp ai voie să consumi doar surse de proteine slabe (cu conținut foarte redus de grăsime). La micul dejun este permis consumul unei linguri de fibre, gen tărâțe de ovăz.
În această etapă, în funcție de durată, constituția şi metabolismul individual se pot pierde între 2 şi 8 kg.
Etapa de croazieră implică introducerea treptată, dar limitată calitativ şi cantitativ a legumelor în planul alimentar zilnic. Durata acestei perioade este dată de kilogramele pe care vrei să le dai jos. Se estimează o scădere în greutate cu 1 kilogram pe săptămână.
Etapa de consolidare permite introducerea în regimul alimentar zilnic a lactatelor, pâinii sau legumelor bogate în amidon. Singura condiție este ca două mese pe săptămână să respecte în continuare reglementările primei faze a regimului.
Faza de menținere este practic un stil de viață, fără reguli, fără alimente interzise. Singura considerație este ca una dintre zilele săptămânii să cuprindă doar mese proteice.
Marea majoritate a persoanelor obeze sunt gurmande şi în acest caz dieta Dukan nu este un supliciu, dat fiind că se pot mânca proteine fără limite şi în plus, obținerea rezultatelor evidente încă din primele săptămâni încurajează şi motivează respectarea principiilor dietetice.

Ce spun nutriționiştii?

Dieta Dukan este considerată a fi restrictivă şi dezechilibrată! Dietele hiperproteice reprezintă, pentru unii nutriționişti, factor de risc major pentru sănătate, deoarece dezechilibrarea metabolismului poate avea consecințe nefaste asupra rinichilor, articulațiilor şi menținerii pH-ului corpului în limite sănătoase. De asemenea, dietele care restricționează masiv grăsimile sănătoase, carbohidrații şi fibrele alimentare benefice interferează cu procesul de sinteză a hormonilor steroizi şi afectează tranzitul digestiv.
În funcție de predispoziția individuală, pot apărea scăderi ale pH-ului mediului intern, ce favorizează apariția proceselor inflamatorii, care în contextul existenței unei predispoziții genetice poate favoriza apariția gutei.
Dieta Dukan nu este adecvată persoanelor vegetariene şi este contraindicată gravidelor, femeilor care alăptează, persoanelor cu probleme renale (insuficiență renală, litiază) sau hepatice, diagnosticate cu cancer şi celor care suferă de gută, de dezechilibre ale electroliților, diabet zaharat de tip 2, hipotiroidie sau alte afecțiuni metabolice. De asemenea, nu e recomandată pentru persoanele cu tendință spre depresie şi nici femeilor care îşi doresc să rămână însărcinate.

Cum reacționează organismul la dieta Dukan?

În mod normal, energia vitală a organismului provine din metabolizarea carbohidraților. Când aceştia lipsesc din alimentație, trigliceridele sunt utilizate ca sursă secundară de energie. În lipsa aportului alimentar de carbohidrați şi grăsimi (trigliceride), organismul apelează la rezervele strategice depozitate în celulele grase.
Este ştiut faptul că celulele grase reprezintă depozitele organismului nu numai de grăsimi, ci şi de toxine (chimicale, metale grele), a căror depozitare în aceste celule protejează cumva organismul de efectele toxice pe care le-ar putea avea circulația lor în sânge şi mai ales ajungerea lor la diferite organe. Totodată, celulele grase funcționează ca şi glande endocrine deoarece secretă şi depozitează hormoni (estrogenul).
În lipsa aportului de carbohidrați, celulele adipoase se sparg pentru a permite eliberarea grăsimilor depozitate în ele (sub formă de trigliceride) şi trecerea acestora în circulația sangvină, în vederea utilizării lor ca şi combustibil pentru a furniza energie vitală corpului. O dată cu eliberarea trigliceridelor din celulele grase, trec în sânge cantități considerabile de toxine, care pentru a fi excretate au nevoie de o serie de elemente nutritive (vitamine, minerale, antioxidanți). În lipsa acestor elemente, se creează o aşa-zisă „stare toxică“, care pe termen scurt se manifestă prin dureri de cap, greață, oboseală, iar pe termen lung, din cauza distrucțiilor produse de radicalii liberi formați în cascadă, determină lezarea membranelor celulare, a pereților arteriali, apariția inflamațiilor inclusiv la nivelul celulelor grase (adipocite) care, în mod ironic, poate avea drept consecință re-stocarea grăsimilor în acestea şi recâştigarea greutății inițiale.
Pe parcursul dietei Dukan, organismul se adaptează să obțină energie din alte surse decât carbohidrați alimentari şi dat fiind scăderea bruscă de energie furnizată de corp va învăța să funcționeze cu mai puține calorii. Revenirea la un regim alimentar normal va semnala organismului un surplus caloric şi acesta va începe să stocheze această energie sub formă de grăsime. Astfel se explică de ce diete restrictive care urmăresc schimbarea metabolismului organismului prin schimbarea modului în care acesta stochează şi foloseşte energia pot produce la anumite persoane efectul yo-yo, adică pierderea şi recăpătarea greutății în mod repetat (constant).

Etapa de atac

În situația unui aport majoritar proteic, organismul trebuie să elimine excesul de amoniac (produs rezultat din degradarea proteinelor) care nu a putut fi convertit în uree de către ficat, prin urină. Acest lucru implică eliminarea masivă de apă, deci o deshidratare puternică, manifestată prin diaree, greață, scăderea tensiunii arteriale şi oboseală.
Scăderea nivelului de insulină şi deshidratarea pot determina reducerea elasticității vaselor de sânge şi creşterea rezistenței la insulină în ficat, deci creşterea factorilor de risc pentru un atac de cord sau atac cerebral, precum şi pentru instalarea unei disfuncții hepatice, care ulterior ar putea induce recâştigarea greutății pierdute.
În lipsa sau existența în cantități insuficiente a unor enzime specifice din flora intestinală, procesul de descompunere a aminoacizilor (decarboxilare) nu se desfăşoară corespunzător şi pot rezulta unii compuşi (amine) cu potențial toxic pentru organism.
În această etapă, dar şi în cele care urmează, pot apărea: creşterea nivelului de colesterol, schimbările de dispoziție, migrenele, apariția gutei şi a constipației, inducerea rapidă a stării de chetoză în organism (tulburarea care afectează ficatul şi rinichii) cu simptome precum respirația neplăcută, gust metalic şi miros puternic al urinei, deficiențe nutritive.

Etapa de croazieră

Dieta este în continuare ketogenică, cu risc de afectare a vaselor de sânge. Contracararea se poate face prin suplimentarea cu legume valoroase din punct de vedere al conținutului de antioxidanți şi micronutrienti esențiali.

Etapa de consolidare şi de stabilizare

Introducerea în alimentație, a pâinii, orezului şi pastelor, precum şi a cărnii de porc şi a dulciurilor cu zahăr poate determina recâştigarea în greutate prin efect yo-yo.

Sfaturi pentru echilibrarea organismului

Pentru a evita efectul proinflamator al cărnii roşii este recomandat ca proteinele să provină preponderant din carne de pește, carne slabă de pui (fără piele), ouă şi lactate degresate şi mai puțin din carne de vită. De asemenea, forma cea mai indicată de preparare este gătitul la abur, fierberea şi mai puțin gătitul pe grătar.
Începând cu a doua etapă, 25 g pe zi din proteină animală pot fi înlocuite cu proteină vegetală (quinoa, chia, cânepă).
Suplimentele alimentare pot suplini unele carențe nutriționale induse de dieta Dukan şi mai ales pot diminua „şocul toxic“ al organismului, determinat atât de eliminarea toxinelor din celulele adipoase, cât şi de producerea compușilor toxici de metabolizare a proteinelor în exces.

În etapa de atac se recomandă:

• Consum ridicat de lichide pentru a preveni deshidratarea.
• Suplimentarea cu produse pe bază de tărâțe de psylium şi semințe de in. Tărâțele de ovăz sunt considerate de unii nutriționişti mult prea agresive pentru persoanele cu mucoasa intestinală sensibilă, iritată sau inflamată, atât pentru favorizarea absorbției apei în organism, cât şi pentru reglarea tranzitului intestinal. O cantitate redusă de acizi graşi (precum cei din semințele de in) va ajuta ficatul să metabolizeze amoniacul din proteină în uree, eliminând astfel riscul producerii unei cantități masive de amoniac în organism.
• Enzime proteolitice cu adaos de betaină hidroclorică (pentru maximizarea procesului de metabolizarea a proteinelor, evitându-se astfel riscul de permeabilizare accentuată a mucoasei intestinului gros că urmare a existenței resturilor proteice incomplete degradate).
• Probiotice (pentru echilibrarea florei intestinale cu efect în normalizarea degradării aminoacizilor).
• Supliment cu magneziu (pentru contracararea apariției calcificărilor nedorite, a spasmelor musculare şi a litiazelor renale ce pot fi determinate de scăderea pH-ului şi de aportul de calciu lipsit de surse de magneziu).

În etapa de croazieră se recomandă:

• Consumul de fibre zilnic.
• Consumul zilnic de Chlorella, 1 linguriță de 1-2 ori pe zi;
• Suplimentare cu multiminerale şi multivitamine ( D3, B-uri, C, A, E).

În etapa de consolidare se recomandă:

• Consum zilnic de fibre, alge şi complex de multiminerale şi multivitamine.
• Introducerea în alimentație a fructelor de avocado şi kiwi.
• Evitarea cărnii de porc şi a preparatelor culinare prăjite.

În etapa de stabilizare se recomandă:

• Consumul de proteine sănătoase, de origine vegetală (nuci, quinoa, chia), din ouă, lactate (dacă nu există intoleranță sau sensibilitate la lactate), pește de calitate (somon, ton) şi pui (de preferat crescut în gospodărie).
• Eliminarea totală a zahărului şi a preparatelor pe bază de zahăr din alimentație; utilizarea îndulcitorului natural pe bază de extract din Stevia rebaudiana sau a mierii de albine.
• Consumul de grăsimi sănătoase (avocado, ulei de măsline, unt din lapte de vacă hrănită natural, cu moderație).
• Consumul de cca. 100-150 g fructe în fiecare zi, de preferat fructe roşii sau negre (mure, căpşuni, zmeură, cireşe, vişine, struguri negri).
• Consumul numai ocazional şi cu moderație de amidonoase (cartofi, orez, porumb, grâu).
• Evitarea consumului de margarină și preparate de cofetărie/ patiserie.
• Evitarea consumului de preparate din făină de grâu albă; consum ocazional şi moderat de pâine şi produse cu făină integrală de grâu (cu condiția să nu aveți intoleranță sau sensibilitate la gluten).
• Evitarea consumului preparatelor cu îndulcitori (zaharină, aspartam), aromatizanți sintetici şi potentatorii de gust (monoglutamat).
• Consumul cu predilecție a legumelor verzi (broccoli, varză, salată, castraveți).
• Mişcare sau exerciții fizice minimum 30 de minute de 4-5 ori pe săptămână.
• Somn, de preferat 8 ore pe noapte.
• Înlocuirea sării rafinate de bucătărie, cu sare nerafinată (gemă).