Contributors

Vitamina D – Vitamina soarelui

Autor:
Niciun comentariu
Timp citire aprox: 5 minute
Vezi toate articolele despre:

Un fenomen care îngrijorează întreaga comunitate medicală este deficiența de vitamina D, de care suferă aproximativ 1 miliard de persoane din întreaga lume, în principal din cauza schimbării stilului de viață ca urmare a progreselor tehnologice şi din cauza expunerii reduse la soare (ca urmare a dorinței de a evita cancerul de piele). Deficiențele cele mai mari apar la persoanele cu piele închisă la culoare, la bătrânii care nu se mai pot deplasa şi nu mai stau afară şi la persoanele care utilizează creme de protecție solară pe parcursul expunerii la soare.

Specialiştii au constatat că deficiențele de vitamina D apar în general după vârsta de 30 de ani. Dincolo de 40° latitudine nordică (adică centrul şi nordul Europei, Canada şi o parte a SUA) există o sinteză insuficientă a vitaminei D, mai ales pe parcursul iernii. Acest lucru se datorează faptului că razele solare ultraviolete B sunt prea slabe pentru a determina sinteza la nivelul pielii.

Știați că?

În România, soarele permite formarea naturală a vitaminei D în organism doar între 15 mai şi 15 septembrie. În restul anului, nu producem vitamina D şi organismul se resimte.

În ultimii 20 de ani, un mare număr de lucrări ştiințifice au arătat că aproape toate bolile cronice au la bază şi deficitul de vitamina D. Printre aceste boli cronice se regăsesc: diabetul zaharat, osteoporoza, cancerul, hipertensiunea arterială, bolile autoimune, infecțioase, neurologice, cardiovasculare, precum şi infecțiile (tuberculoză, gripă) şi alergiile. Vitamina D are un rol esențial în absorbția şi utilizarea calciului şi fosforului în organism. Există dovezi că vitamina D reglează diferențierea şi proliferarea celulelor, sugerând că aceasta ar putea juca un rol în prevenirea cancerului. De asemenea a fost demonstrată capacitatea de reglare a funcției celulelor imunitare, ceea ce sugerează acțiunea în prevenirea cancerului şi în răspunsul organismului la infecții.

Sursele şi rolul vitaminei D

50-70% din cantitatea de vitamina D din organism este sintetizată de celulele profunde ale epidermei sub acțiunea razelor ultraviolete, din 7-dehidrocolesterol. Diferența provine din alimentație, care asigură două forme de vitamina D şi anume vitamina D3 – colecalciferol (din alimentele de origine animală – peştele gras sau uleiul de pește, ouă, diverse lactate, ficat) şi vitamina D2-ergocalciferol (din unele alimente vegetale, cum ar fi algele şi ciupercile expuse la lumina solară după recoltare).

Vitamina D întăreşte oasele şi muşchii

Mai multe studii au corelat nivelul scăzut de vitamina D cu creşterea riscului de fracturi la persoanele în vârstă. Mai multe studii clinice care au urmărit profilaxia fracturilor la 40.000 de persoane în vârstă, majoritatea femei, au concluzionat că suplimentarea cu 800 UI de vitamina D/zi, a condus la reducerea riscului de fractură cu 20% (în timp ce pentru doze de 400 UI/zi sau mai mici nu s-a semnalat nici un efect). Vitamina D poate ajuta şi la creşterea rezistenței musculare, care la rândul său ajută la prevenirea fracturilor prin cădere, a persoanelor în vârstă.

Vitamina D în afecțiunile cardiace

Inima este de fapt un muşchi mare, şi ca şi muşchii scheletici, are receptori pentru vitamina D. Urmărirea timp de 10 ani a nivelurilor de vitamina D în sângele a 50.000 de oameni sănătoşi a evidențiat că bărbații cu deficit sunt de două ori mai susceptibili de a face infarct. În alte studii s-a constatat corelația între nivelul scăzut de vitamina D şi existența unui risc mai mare de insuficiență cardiacă, moarte subită, accident vascular cerebral, boală cardiovasculară. Rezultatele sugerează că există o asociere benefică între nivelul metaboliților vitaminei D în sânge (25 (OH) D) şi diminuarea riscului de infarct miocardic, de ischemie şi de insuficiență cardiacă congestivă.

Vitamina D şi cancerul

Încă de acum aproape 30 de ani, cercetătorii au observat existența unei relații între decesele provocate de cancerul de colon şi poziția geografică. Oamenii care au trăit la latitudini mai mari, cum ar fi în nordul SUA, au avut rate mai mari de deces cauzat de cancerul de colon decât persoanele care trăiesc mai aproape de Ecuator. Numeroase studii au comparat incidența bolilor în diferite țări corelate cu intensitatea şi timpul de expunere la radiația solară. Razele ultraviolete UVB sunt mai slabe la latitudini mai mari, iar la rândul lor, nivelurile de vitamina D la oamenii din aceste locații tind să fie mai mici. Acest lucru a condus la ipoteza că un nivel scăzut de vitamina D ar putea creşte riscul de cancer de colon. De atunci, zeci de studii au sugerat existența legăturii între nivelurile scăzute de vitamina D şi riscurile crescute atât de cancer de colon, cât şi de alte tipuri de cancer. Specialiştii americani recomandă inclusiv în lupta împotriva cancerului suplimentarea zilnică cu 2.000 UI/zi a vitaminei D.

Vitamina D şi imunitatea

O direcție nouă de cercetare în imunologie este stabilirea rolului deficienței vitaminei D în declanşarea unor boli autoimune, precum scleroză multiplă, diabetul zaharat de tip 1 şi a efectului pe care l-ar putea avea suplimentarea de vitamina D în imunomodulare, inclusiv în creşterea capacității de apărare a organismului şi în lupta împotriva bolilor infecțioase, cum ar fi tuberculoza şi gripa sezonieră.
Pornind de la constatarea că incidența sclerozei multiple este mai crescută în populația ce trăieşte în zonele nordice, față de cea de la Ecuator, cercetătorii au suspectat că deficiența cronică de vitamina D ar putea fi una dintre cauze.

Vitamina D, răceala comună şi gripa

Pornind de la constatarea că virusul gripal face cele mai multe ravagii iarna, un medic britanic a fost primul care a lansat ipoteza că scăderea intensității luminii solare determină caracterul sezonier al gripei. Timp de 20 de ani de la această afirmație, mai mulți oameni de ştiință au publicat lucrări în care au argumentat caracterul de „stimul sezonier“ al vitaminei D. Astfel, ei au concluzionat că nivelul de vitamina D este scăzut în lunile de iarnă, că forma activă a vitaminei D temperează răspunsul inflamator al unor celule albe din sânge în timp ce stimulează producția altor celule ale sistemului imunitar care luptă împotriva microbilor, că copiii care au rahitism datorat deficitului de vitamina D sunt mai susceptibili de a face infecții respiratorii, în timp ce copiii expuşi la lumina soarelui par să aibă mai puține infecții respiratorii şi că adulții care au un nivel scăzut de vitamina D sunt mai adesea afectați de o tuse recentă, de răceală sau infecții ale tractului respirator superior.

Vitamina D şi tuberculoza

Înainte de apariția antibioticelor, expunerea la soare făcea parte din tratamentul standard pentru tuberculoză. Pornind de la constatarea că persoanele diagnosticate cu tuberculoză au niveluri de vitamina D mai mici decât persoanele sănătoase de vârste similare, cercetările recente sugerează că deficitul de „vitamina soarelui“ ar putea fi corelat cu tuberculoza. Aceste studii nu au urmărit însă evoluția în timp a pacienților şi nu pot încă confirma dacă deficitul de vitamina D a dus la creşterea riscului de TBC sau dacă suplimentarea de vitamina D ar putea preveni TBC. Se cunoaşte însă că există diferențe genetice în ceea ce priveşte receptorii de care se leagă vitamina D, acestea putând determina apariția riscului de TBC.

Vitamina D şi depresia

Studii recente sugerează că există o interdependență între nivelul de vitamina D şi depresie, mai ales în cazul persoanelor în vârstă. Încă nu este bine stabilit dacă nivelurile scăzute de vitamina D cauzează depresia sau o agravează sau dacă deficiența de vitamina D este un simptom al depresiei.
Un studiu clinic extins pe o perioadă de şase ani a urmărit 531 de femei şi 423 de bărbați cu vârsta peste 65 de ani. La începutul studiului, 42% din femei şi 18% din bărbați sufereau de depresie. În acelaşi timp, la trei sferturi din femei şi jumătate din bărbați s-a constatat o deficiență de vitamina D în organism. Pe parcursul studiului s-a constatat că stările depresive s-au agravat cu precădere în cazul femeilor cu carențe de vitamina D.
Surse:

  • hsph.harvard.edu/nutritionsource/vitamin-d/
  • vitamindcouncil.org/health-conditions/depression/
  • ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1470481/
  • lifeextension.com/magazine/2006/3/report_vitamind/page-01
Etichete articol:
Articolul anterior
Influența programelor tv asupra dezvoltării şi maturizării creierului uman
Articolul următor
Cum îți afectează glutenul sănătatea?

Vrei să îți spui părerea? Scrie aici!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog introdu o adresă email validă.

Vezi toate articolele din categoria: Contributors

Te-ar putea interesa și:

Meniu