Anxietatea sau starea de frică este o reacție pe care oricine o poate experimenta în condiții de stres, amenințare sau pericol. Însă când simptomele de panică apar în mod nejustificat și aparent inexplicabil, în absența unor situații periculoase, putem vorbi despre anxietate ca tulburare psiho-emoțională, caracterizată prin atacuri de panică, agitație, sentimente difuze de nesiguranță, care pot ajunge până la teama de moarte. Adesea, trăirile afective sunt însoțite de simptome fizice: palpitații, tahicardie, presiune toracică, sufocare, transpirații reci, amețeli, vomă.
Manifestările anxietății sunt greu de suportat și pot deteriora grav calitatea vieții persoanelor afectate. Practic, gândurile și emoțiile negative îți domină mintea, iar viața de zi cu zi devine o stare constantă de griji, frică, oboseală, neputință, încordare.
„Pentru mine, anxietatea este un sentiment de groază care nu dispare pe deplin niciodată, ci mă învăluie ca o pătură rece, umedă. Periodic, experimentez atacuri de panică intense și permanent trăiesc cu teama că acestea pot apărea oricând, în orice moment al zilei, în clipe fericite sau mai puțin fericite. Nu de puține ori mă trezesc noaptea cu aceleași frământări și gânduri stresante și nu mai pot adormi”, mărturisește Andreea C., pe un forum de discuții despre anxietate.
De unde pornește anxietatea?
Oricine se confruntă cu o situație similară trebuie să știe că anxietatea nu este o problemă ce dispare de la sine. Ignorată, ea devine din ce în ce mai gravă, evoluând spre dezechilibre psihice greu de controlat. Cum poate fi oprită anxietatea? Cu siguranță, medicamentele anxiolitice nu sunt cea mai bună idee. Administrarea unui tratament nu face decât să mascheze problemele, să le ascundă sub preș, cum se spune. Se tratează efectele, dar nu și cauzele. Adevărata rezolvare vine doar atunci când descoperi și tratezi cauzele. În cazul anxietății, cauzele pot fi profund înrădăcinate încă din copilărie, dar potrivit celor mai mai recente teorii, acestea nu sunt neapărat de natură psiho-afectivă, ci mai degrabă de natură… digestivă. Cu alte cuvinte, anxietatea poate veni din dezechilibrul florei intestinale.
Oricât ar părea de surprinzător, anxietatea își are rădăcinile în intestin. „Probioticele, acele minuscule bacterii prietenoase care populează tractul digestiv și constituie ceea ce este cunoscut sub denumirea de microbiom intestinal, au impact asupra creierului. Ai auzit probabil de probiotice ca ingrediente ale suplimentelor alimentare recomandate pentru refacerea florei intestinale. Dar ce legătură are flora intestinală cu starea mentală și emoțională?” Este ceea ce explică într-un articol pe blogg-ul său Suzy Cohen, farmacistă cu experiență de peste 25 de ani, pasionată de medicină funcțională și terapeut în acest domeniu de 15 ani, autoarea mai multor cărți și articole de sănătate în publicații cunoscute din Statele Unite.
Știind că este licențiată în farmacie, te-ai aștepta ca ea să promoveze unele dintre cele mai bine vândute produse într-o farmacie: anxioliticele. Însă după zeci de ani de documentare și cercetare în domeniul medicinei funcționale, Suzy Cohen este convinsă că rezolvarea anxietății vine din vindecarea intestinului. „Dacă mănânci junk food, ai toate șansele să-ți anihilezi flora prietenoasă, iar bacteriile oportuniste să preia controlul. Intestinul tău devine suprapopulat cu organisme potrivnice, care îți subminează sănătatea. Dacă ai un microbiom sănătos, te bucuri de sănătatea întregului organism, mintea ta gândește limpede și cu calm. În cazul în care intestinul tău este populat cu microorganisme patogene, bacterii, ciuperci, paraziți, nu este de mirare să te simți obosit, irascibil și anxios.”
Rolul probioticelor
Flora intestinală îndeplinește numeroase roluri pentru organismul nostru. Unul dintre cele mai importante este reglarea sistemului imunitar. Peste 70% din celulele imunitare se află la nivelul intestinului, iar probioticele interacționează cu majoritatea funcțiilor imune. De aceea, refacerea florei intestinale prin administrarea de probiotice contribuie la susținerea funcționării normale a sistemului imunitar.
Probioticele ajută celulele sistemului imunitar să facă diferența între substanțele „self” (hormonii tiroidieni, de exemplu) și substanțele „nonself” (glutenul, polenul ș.a.), astfel încât celulele imunitare să nu reacționeze excesiv. În cazul în care sistemul imunitar devine confuz și atacă propriile celule, apare un sindrom de autodistrugere sau o boală autoimună. Când atacul imun vizează sistemul nervos, se numește scleroză multiplă; atunci când vizează articulațiile se numește poliartrită reumatoidă; când vizează tiroida, se numește tiroidită Hashimoto.
Probioticele sunt implicate atât în procesul de detoxifiere, cât și în reglarea tranzitului intestinal. Atunci când intestinul funcționează normal, beneficiezi de un nivel optim de energie, te poți concentra la sarcinile zilnice pe care le ai de îndeplinit, ești scutit de dureri de cap și senzație de tensiune. În schimb, dacă tranzitul intestinal este lent, toxinele se acumulează în sânge, iar prin intermediul acestuia determină intoxicarea tuturor organelor, inclusiv creierul. Astfel se explică apariția migrenelor, a lipsei de concentrare și a atacurilor de panică.
Probioticele lucrează ca benzodiazepinele?
Într-un fel, da, afirmă Suzy Cohen. Benzodiazepinele sunt medicamente cu efect tranchilizant, care acționează prin îmbunătățirea utilizării de către organism a acidului gama-aminobutiric (GABA). Acesta este un hormon cu efect calmant, secretat în proporție ridicată în timpul somnului. Dar avem nevoie de GABA și în stare de veghe pentru a ne păstra calmul. Deficitul de GABA se asociază cu anxietate, stres, insomnie și alte tulburări.
Benzodiazepinele nu stimulează producerea unei cantități suplimentare de GABA, doar permit acidului existent să lucreze mai mult. Probioticele nu utilizează mai bine GABA, ci fac mai mult decât atât, creează producție nouă. Și asta nu e tot! Bonusul extraordinar este că probioticele nu creează dependență, așa cum fac benzodiazepinele. În plus, probioticele stimulează producerea de serotonină, un neurotransmițător esențial pentru starea de bine. Atât GABA, cât și serotonina joacă un rol crucial în vindecarea anxietății și depresiei.
„Probioticele de la nivelul intestinului pot fabrica mai mulți neurotransmițători decât orice medicament poate face vreodată”, susține Suzy Cohen.
Probioticele, anxiolitice naturale dovedite științific
Studiile care dovedesc capacitatea probioticelor de a diminua anxietatea sunt numeroase și convingătoare. De exemplu, un studiu publicat în British Journal of Nutrition (2011) a constatat că persoanele sănătoase care au luat probiotice de tipul Lactobacillus helveticus R0052 și Bifidobacterium longum R0175, timp de 30 de zile, s-au bucurat de o stare de spirit mult mai bună decât înainte, fără nervozitate sau anxietate.
Într-un alt studiu, randomizat, dublu-orb, controlat placebo, au fost incluși 39 de pacienți cu sindrom de oboseală cronică, care au primit fie un supliment probiotic care conținea 24 de miliarde de colonii de Lactobacillus casei pe doza zilnică administrată, fie un placebo, timp de două luni. Pacienții care au beneficiat de probiotice au prezentat o scădere semnificativă a simptomelor de anxietate.
Chiar și Journal of the American Medical Association (JAMA), o publicație prestigioasă, dar foarte conservatoare, susține legătura dintre utilizarea probioticelor și reducerea stărilor de anxietate. În 2015 a publicat o meta-analiză a studiilor de specialitate privind impactul probioticelor asupra sănătății mintale.
Sfaturi pentru a-ți regăsi starea de bine
Dacă vrei să te bucuri de viață, de liniște și de o minte limpede, ia în considerare următoarele recomandări:
- Rezervă-ți o zi pe săptămână pentru detoxifiere, în care este bine să consumi fructe și legume, sucuri verzi și apă.
- Consumă zilnic alimente fermentate (iaurt, kefir, brânzeturi, varză murată), care sunt bogate în probiotice. În plus, poți face o cură cu suplimente pe bază de probiotice.
- Include în dietă alimente bogate în proteine și grăsimi de calitate: carne de pasăre (pui, curcan, hrăniți cu furaje naturale), pește de apă rece (somon, sardine, ton), fructe oleaginoase (nuci, migdale, fistic).
- Evită alimentele procesate și rafinate, care conțin de obicei făină albă, zahăr, grăsimi, unele dintre cele mai dăunătoare elemente pentru flora intestinală. Băuturile carbogazoase trebuie tăiate și ele de pe listă, din pricina ingredientelor (cofeină, aspartam, acesulfam, coloranți), care distrug bacteriile bune din intestin.
- Nu uita că ai nevoie și de detoxifiere mentală. Pentru aceasta, în familie, la serviciu, în cercul de prieteni și alte medii pe care le frecventăm, este bine să întreținem și să cultivăm relații cu persoane pe care le percepem a fi pozitive, a avea gânduri și atitudini pozitive. Înconjoară-te de oameni care emană optimism, bună dispoziție, voință, evitând în schimb persoanele toxice, dominate de pesimism, suspiciuni, frustrare.
Surse:
- suzycohen.com/articles/gut-flora-and-anxiety/
- ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20974015/
- gutpathogens.biomedcentral.com/articles/10.1186/1757-4749-1-6
- jamanetwork.com/journals/jama/article-abstract/2281702
