Puțini sunt specialiştii care s-ar gândi că ar mai fi posibil ca în ultimii ani să se mai poată face vreo descoperire fundamentală în domeniul anatomiei umane. Şi mai puțini ar fi cei care şi-ar imagina că însăşi anatomia unui organ suprem, precum inima, ar mai avea vreun secret de descoperit. Şi totuşi…
„Helical Heart“ sau Banda Miocardială Ventriculară. Descoperirea anatomică revoluționară, care ar putea schimba cardiologia modernă?
Faptul că inima ar putea avea o structură helicoidală este o supoziție veche de 500 de ani, dar ca să demonstrezi acest lucru, să „despătureşti“ muşchiul inimii, aceasta nu a făcut-o nimeni până de curând. Inima este un adevărat Nod Gordian al anatomiei umane, prea puțin înțeles, iar acest nod a fost desfăcut de către chirurgul spaniol Dr. F. Torrent-Guasp. Acesta a folosit o tehnică specială de disecție, care i-a permis să releve lumii o nouă structură arhitecturală a inimii.
Invitație pentru medicii cardiologi
Ziarul de Sănătate încearcă să promoveze descoperirea structurii helicoidale a inimii, despre care sperăm că ar putea aduce îmbunătățiri majore în îngrijirea pacienților cardiaci. Complexitatea informațiilor depăşește însă cu mult spațiul disponibil pentru un singur articol în ziar. De aceea, tuturor medicilor cardiologi care îşi vor dori să studieze mai în detaliu noul model cardiac, precum şi implicațiile noii anatomii, aşa cum au fost studiate ele de dr. Gerald Buckberg şi de alți cardiologi internaționali, le vom putea pune la dispoziție o amplă colecție de documentare şi studii clinice pe această temă. Pentru orice solicitări de resurse suplimentare, vă rugăm să contactați redacția noastră la tel. 0730.213.000 sau pe e-mail redactie@bettermedicine.ro.
Arhitectura de bază a inimii
Mai mulți specialişti consideră că această descoperire ar putea fi cea mai importantă de la Sir William Harvey încoace, cel care acum 400 de ani descoperea circulația sângelui. De atunci şi până acum, în toate aceste sute de ani, mii de specialişti au cercetat inima, au disecat-o în sute de moduri posibile, descoperindu-i valvele şi structurile sale camerale, însă niciunul nu a ajuns la înțelegerea arhitecturii sale de bază, la acea disecție revelatoare, realizată de către Dr. Torrent-Guasp.
Ca toate marile descoperiri, după ce acestea se fac, par incredibil de simple. Cam asta a făcut practic şi dr. Torrent-Guasp, care a luat o inimă de vacă, a fiert-o foarte bine, după care a făcut acea disecție specială, doar cu mâinile goale. Practic, inima fiartă foarte bine, cu puțină îndemânare, a putut fi despăturită uşor, urmând strict planurile de clivaj natural, corespunzând structurilor de formare din stadiul embrionar, dezvăluind astfel inima sub forma unei singure bande musculare, bandă miocardială ventriculară.
Analizând structura cardiacă după configurația sa biologică naturală, reies două bucle spiralate de sens contrar, care conțin o buclă bazală orizontală, care înconjoară bucla apicală internă, formând o inimă helicoidală („helical heart“), unde fibrele oblice ale ventriculelor stâng şi drept conțin un dublu helix cu un vârf conic (apex).
Această formă de dublu arc helicoidal simulează configurația naturală a ADN-ului, similar cu structuri helicoidale reciproce regăsite în floarea-soarelui, coarnele dublu spiralate ale unor animale sau spiralele duble din galaxii. Arhitectura vârfului inimii simulează un arc gothic, în unghi ascuțit, aşa cum se regăseşte el în vechile catedrale, precum Notre Dame din Paris.
Care sunt implicațiile acestei descoperiri?
În primul rând, înțelegerea mai bună a circulației sângelui şi a mecanicii inimii. Conform dr. Gerald Buckberg, sângele în interiorul inimii nu are o curgere laminară sau turbulentă, ci o curgere spiralată, sub formă de vortex, conform geometriei constructive speciale a inimii. Această curgere este similară curenților de aer atmosferici, vestiții jet-stream, care au o curgere spiralată, fapt ce le asigură o energie mult superioară față de curgerea laminară, aceşti curenți parcurgând distanțe mari, de 4.000-5.000 km prin atmosfera superioară a pământului.
Facem o paranteză, există aici şi unele speculații din partea altor specialişti, că inima nu ar fi o simplă pompă mecanică, deoarece nu ar avea în niciun caz forța necesară pentru a pompa singură prin 40.000 km de vase de sânge, ci şi un generator de moment de impuls, care împinge sângele sub forma unor vortexuri helicoidale. În orice caz, modelul de curgere a fluxului helicoidal asigură o energetică superioară modelului de curgere laminară şi turbulentă, iar natura a mers tot timpul către simplitate şi eficiență energetică superioară.
De asemenea, analiza fibrelor speciale ale mușchiului cardiac permite înțelegerea mult mai bună a modului în care inima se contractă, ce tipuri diferite de fibre realizează fiecare pas secvențial din contracția inimii. Totodată, atunci când inima este mărită, aşa cum se întâmplă în cazul cardiomiopatiilor dilatative, poziția fibrelor musculare se schimbă; este suficientă o schimbare relativ mică a unghiului pe care îl fac aceste fibre descendente cu cele ascendente, de la 60 de grade la 30 grade datorită dilatării inimii, pentru ca fracția de ejecție a inimii să se diminueze de la 60% la 30%. Înțelegerea acestor fapte duce la tehnici noi în operațiile de reconstrucție a miocardului, în care va trebui să se țină cont nu doar de refacerea geometriei naturale a inimii, dar şi de unghiul fibrelor cardiace musculare.
Anatomia clasică vede mişcarea inimii ca o contractare şi relaxare, constricție pentru îngustare şi ejecție, dilatare pentru lățire la interior şi umplere. Funcționarea inimii în cadrul acestei forme helicoidale cauzează o uşoară răsucire (torsionare) a mușchiului inimii (similară stoarcerii rufelor ude), pentru a permite ejecția sângelui către corp, apoi o răsucire în sens opus pentru a crea sucțiune, ceea ce permite reumplerea cardiacă pentru următoarea bătaie de inimă. Aceşti paşi ordonați sunt validați şi de imaginile clinice şi prin animații demonstrative, ale căror resurse online le veți găsi la sfârşitul acestui articol.
Distorsionarea acestei forme normale are loc atunci când forma eliptică de minge de rugby a inimii (în special camera ventriculului stâng), care se transformă într-o sferă, sub formă de minge rotundă de fotbal sau baschet. Această distorsiune a formei geometrice normale cauzează inima mărită a pacienților cu insuficiență cardiacă congestivă, principala cauză de mortalitate în lume.
Aceste aprecieri de geometrie eliptică sunt utile pentru reconstrucția cardiacă, care tinde ca dintr-o sferă mai mare să facă o sferă mai mică, pe când cel mai important lucru ar fi să se reconstruiască pornind de la forma sferică către o formă eliptică, adică refacerea geometriei eliptice a inimii, cea esențială pentru buna sa funcționare.
Noua anatomie şi funcționalitate a inimii propusă de Dr. Torrent-Guasp a atras mai mulți discipoli cardiologi, care s-au aplecat cu atenție asupra cercetării implicațiilor noului model propus. Dintre aceştia, cel mai important se remarcă a fi eruditul chirurg american Gerald D. Buckberg, cel care a făcut o suită amplă de studii clinice pe această temă, majoritatea studiilor sale fiind publicate în prestigioasa publicație „The Journal of Thoracic and Cardiovascular Surgery“.
Noul concept nu a întârziat să apară şi în atlasele moderne de anatomie, în cărțile scrise de Clement Moore și Dalley. Când acest nou concept a fost introdus în cadrul unor conferințe pe teme de anatomie, Dalley a afirmat: „Tehnologia modernă schimbă multe lucruri, dar nu anatomia. Acum banda miocardială schimbă anatomia“. Noua structură helicoidală a inimii şi descoperirea funcțiilor rezultante permit conceptului de bandă miocardială să creeze o revoluție în gândirea despre dinamicile cardiovasculare, care pot într-adevăr rivaliza cu munca lui William Harvey din 1638.
„Anatomiştii au făcut disecții ale inimii în mod tradițional, dar ei nu au înțeles problema perenă, acolo unde inima începe şi acolo unde inima se termină. Dr. Torrent-Guasp a rezolvat acest mister, arătându-ne locul de origine şi locul de sfârşit al bandei miocardiale“, ne explică într-unul din articolele sale dr. Gerald Buckberg.
Practic, acest model de structură cardiacă indică de ce inima se umple prin sucțiune, printr-un mecanism muscular, ce contrastează flagrant cu conceptul convențional, care descrie reculul inimii, fie via colagen sau prin energia de potențial stocată, ca şi cauză. Acest concept muscular va aduce o nouă înțelegere asupra disfuncției diastolice, o cauză a insuficienței inimii fără dilatare ventriculară, şi astfel va deschide uşile către o vastă arie de tratamente farmacologice prin acest mecanism muscular. Până la 30% dintre pacienții cu insuficiență se încadrează în această categorie.
Pierderea configurației spirale conice normale este cauza insuficienței cardiace, pe măsură ce ventriculul eliptic normal (de forma mingii de rugby) se întinde şi se dilată pentru a deveni circular, ca o minge de fotbal. Tratamente recente au fost utilizate pentru a trata inima, restaurând forma şi mărimea normală a inimii într-o serie de afecțiuni, precum ischemia (după un atac de inimă), valvele (insuficiența mitrală sau aortică a respectivelor valve), precum şi în non-ischemii (primară, cauzată de afecțiuni ale miocardului, independent de ischemie sau valve defecte), în cazuri în care acestea fuseseră inițial excluse pentru proceduri de restaurare. Bolile de inimă afectează peste 5.000.000 de pacienți doar în SUA şi un număr similar peste tot în lume. 70% dintre aceştia au inima dilatată şi mulți ar putea fi tratați prin restaurarea geometriei normale a inimii.
Dr. Buckberg apreciază că, dacă testele vor valida în viitor noua teorie, ar putea fi aduse îmbunătățiri substanțiale pacemakerilor, prin restaurarea unei contracții secvențiale normale, de care ar putea beneficia toți pacienții cu pacemaker cardiac.
Totodată, noua mecanică a inimii cu înțelegerea conceptului de răsucire-desrăsucire (twisting – untwisting) a inimii duce în mod automat şi la anumite reinterpretări ale graficului EKG pentru unele anomalii cardiovasculare. De asemenea, această descoperire ar putea duce la o mai bună înțelegere a dezvoltării embriologice a inimii, fapt ce ar putea îmbunătăți simțitor cauzele anormalităților congenitale.
Încheiem acest articol cu o concluzie a dr. Gerald D. Buckberg, care ar trebui să ne mobilizeze pentru o privire mult mai atentă asupra noilor descoperiri anatomice din acest domeniu: „Nicio structură făcută de mâna omului nu este proiectată precum inima. Considerând ingineria supersofisticată evidențiată în inimă, nu este surprinzător faptul că înțelegerea ei se produce atât de încet“.
Chiar dacă au trecut 50 de ani de la descoperirile dr. Torrent-Guasp, chiar dacă explorările moderne au confirmări în domeniul cardiologiei „helicoidale“, chiar dacă modelul dublu-spiralat este unul dintre modelele matematice de bază ale naturii, din păcate cercetările ulterioare descoperirii acestui model natural rămân extrem de puține comparativ cu potențialul uriaş pe care îl are pentru umanitate.
Să sperăm că oamenii vor înțelege mult mai bine structura de helix, atât de prezentă în natură, în flori, în plante, în ADN-ul uman, mişcările planetare, dar şi în structura intimă a inimii. O adevărată înțelegere a naturii şi a legilor sale biologice, matematice, şi chiar a celor de esență divină, va duce la un progres mult mai important decât orice alte modele de gândire umană „modernă“, folosite de om până acum.
Dr. Gerald Buckberg: Pionier în salvarea unor pacienți declarați morți
Dr. Gerald Buckberg, renumit specialist în chirurgie cardiotoracică de la UCLA Medical Center (SUA), reușește să readucă la viață persoane pe care alți medici se pregătesc să le declare decedate. Înțelegerea superioară a funcționării inimii i-a permis acestuia să resusciteze pacienți aflați chiar și 1-2 ore în stop cardiac. Din acest motiv este numit „Doctorul lui Lazăr“, aluzie la învierea lui Lazăr de către Iisus. Michael Jackson a fost și el transportat la UCLA Medical Center. Din păcate, în cazul lui Michael, medicii nu au reușit resuscitatea. „Nu știm când a murit și la cât timp după aceea a fost găsit“, a declarat Dr. Gerald Buckberg.
Referințe bibliografice:
- Prof. Dr. Torrent-Guasp – torrent-guasp.com/
- Prof. Dr. Gerald D. Buckberg – helicalheart.com
- American Journal of Pyshiology – Heart and Circulatory Physiology – ajpheart.physiology.org/contesnt/ajpheart/296/1/H127.full.pdf
- The Journal of Thoracic and Cardivascular Surgery – jtcvsonline.org/article/S0022-5223(02)00169-1/abstract
- Nature.com – nature.com/news/2000/000413/full/news000413-9.html
- American Heart Association – Journal of Circulation – circ.ahajournals.org/content/118/24/2571.full.pdf+html
- Journal of the American College of Cadiology – content.onlinejacc.org/article.aspx?articleid=1138083
vascular-flow.com/our-technology/ - Sursa foto: Buckberg GD, Coghlan HC, Torrent-Guasp F. the Structure and Function of the Helical Heart and its Buttress Wrapping. V. Anatomic and Physiologic Considerations in the Healthy and Failing Heart. Semin Thorac Cardiovasc Surg. 2001.
