Medicină funcțională

Terapia cu gheață și terapia cu căldură. Când le folosești?

Autor:
Niciun comentariu
Timp citire aprox: 3 minute
Vezi toate articolele despre:

Aplicarea de gheață sau comprese calde poate fi de ajutor în anumite leziuni sau dureri, însă aceste tehnici nu ar trebui folosite oricum. În general, gheața funcționează după o accidentare bruscă, în timp ce compresele calde sunt de ajutor în calmarea durerilor musculare în desfășurare sau a altor tipuri de dureri.

Când și cum utilizăm gheața?

Gheața este de folos în leziuni deoarece îngustează vasele de sânge, ajutând la prevenirea acumulării de sânge la locul leziunii, ceea ce ar putea spori inflamația și întârzia vindecarea. Acesta este motivul pentru care ridicarea sau păstrarea mai sus a porțiunii afectate este de ajutor, prin limitarea fluxului sanguin în zonă pentru a minimiza umflătura. O regulă bună de urmat în cazul unei leziuni ar trebui să includă repaus, gheață, compresie și elevație. Gheața poate fi aplicată timp de 48 până la 72 de ore pentru a reduce deteriorarea țesutului și pentru a ușura durerea. Totodată, gheața ar trebui să se aplice timp de aproximativ 20 de minute, o dată pe oră. Nu ar trebui să folosești gheața mai mult decât este recomandat deoarece ar putea conduce la deteriorarea pielii sau chiar la degerături. Asigură-te că gheața este înfășurată în jurul zonei vătămate, chiar compresată, pentru a minimiza tumefacția. Îți poți proteja pielea de expunerea directă prin aplicarea unui material textil sau prosop între piele și gheață.

Când și cum utilizăm căldura?

Pentru durerile musculare, aplicarea unor comprese calde ajută la sporirea fluxului sanguin la nivelul zonei afectate, ceea ce sprijină vindecarea, calmează durerile și crește flexibilitatea. Pe măsură ce fluxul de sânge crește, crește și fluxul de oxigen și substanțe nutritive în zona afectată, în timp ce materialele reziduale sunt eliminate. De asemenea, căldura funcționează bine pentru durerile articulare sau ca pre-antrenament de încălzire. Pachetele cu gel fierbinte sau sticlele cu apă încălzită acționează foarte bine în acest sens și nu prezintă riscurile de expunere la câmpul electromagnetic pe care aparatele electrice de încălzire le presupun. În general vorbind, durerea care nu este cronică și nu implică tumefacție va răspunde mai bine la tratament termic (căldură). La fel ca în cazul gheței, poți utiliza o barieră între căldură și piele. Recomandarea este de aplicare a compreselor calde timp de 15-20 minute în momentele de nevoie. Se poate utiliza și terapia alternativă rece-cald, prin încălzire timp de 20 de minute, apoi imediat 20 de minute de aplicare a gheței.

Sauna, condiționarea hipotermică și proteinele de șoc termic

Proteinele de șoc termic sunt utilizate de către celule pentru a contracara stimulii cu potențial dăunător. Ori de câte ori o celulă este expusă la un mediu ostil, ADN-ul se separă în anumite regiuni și începe să citească codul genetic pentru a produce aceste proteine de stres. Proteinele de șoc termic sunt benefice, ajutând la prevenirea și repararea proteinelor deteriorate. Aceste proteine cu caracter terapeutic sunt induse de căldură, acesta fiind unul dintre motivele pentru care utilizarea inteligentă a saunei este extrem de benefică. Specialiștii susțin că, prin creșterea temperaturii de bază pentru perioade scurte de timp, sauna poate oferi îmbunătățiri semnificative ale performanțelor atletice. Acest concept este numit „condiționare hipotermică“, cu efecte pozitive asupra organismului, de la sporirea rezistenței până la regenerarea celulelor creierului. Principiul de bază prin care funcționează sauna este că ajută la creșterea rezistenței deoarece induce adaptări în corp, pe care le poți face mai ușor atunci când temperatura este mai ridicată. Pe scurt, dacă corpul este supus unor cantități rezonabile de stres termic, treptat se obișnuiește cu căldura, ceea ce determină o serie de schimbări la nivelul organismului. Pe măsură ce corpul se adaptează acestui stres termic, volumul plasmatic și fluxul sanguin cresc la nivelul inimii și al mușchilor, odată cu sporirea nivelurilor de proteine de șoc termic.

Apa rece, grăsimea brună și călirea organismului

La celălalt capăt al spectrului termic, puteți avea beneficii pentru sănătate și prin expunerea organismului la temperaturi scăzute. Cercetările sugerează că proteinele de șoc termic pot fi, de asemenea, induse și de temperaturile scăzute. Grăsimea brună este un tip de grăsime care generează căldură prin arderea grăsimii în locul depozitării acesteia atunci când corpul este expus la temperaturi scăzute, iar acest lucru ar putea avea implicații importante atunci când vine vorba de pierderea în greutate. Dușurile și băile reci (crioterapia) sunt o tehnică populară printre sportivi pentru reducerea inflamației și a durerilor musculare. Această expunere a întregului corp la apă rece pentru perioade scurte de timp determină ceea ce se numește „călirea corpului“, conducând la întărirea organismului în lupta împotriva bolilor și a stresului.
În cazul în care te hotărăști să folosești una dintre tehnicile termice prezentate, asigură-te că îți asculți corpul și implementezi aceste tehnici treptat și adecvat. Tu când folosești căldura și frigul ca terapii alternative?

    Sursa:

  • fitness.mercola.com/sites/fitness/archive/2015/08/21/cold-heat-therapy.aspx
Etichete articol:
Articolul anterior
Ce trebuie să știi despre vitamina D când suferi de tiroidă?
Articolul următor
Pot bacteriile intestinale să-ți schimbe starea de spirit?

Vrei să îți spui părerea? Scrie aici!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Vezi toate articolele din categoria: Medicină funcțională

Te-ar putea interesa și:

Meniu