De ce suntem mai predispuși să ne îmbolnăvim iarna?
Sfârșitul verii, când acea primă adiere mai rece își face simțită prezența, este momentul care marchează începutul sezonului de răceală și gripă. Pe parcursul vieții noastre experimentăm în medie 200 de răceli – adică 5 ani de tuse, congestie, dureri de cap și dureri în gât. Acestea sunt cauzate de infecția virală a căilor respiratorii superioare. Răceala este de obicei inofensivă, deși s-ar putea să nu se simtă așa la momentul respectiv. Cei mai comuni vinovați care cauzează răceala sunt familia rinovirusului, din care există în jur de 160 de „serotipuri” diferite, care fac posibilă apariția mai multor răceli una după alta. ADN-ul viral se schimbă frecvent, ceea ce face treaba sistemului nostru imunitar destul de dificilă și explică de ce avem tendința să trecem prin multe episoade de răceală și gripă pe tot parcursul vieții noastre. Deși putem răci oricând, rinovirusurile preferă clima mai rece, motiv pentru care răcelile sunt mai răspândite iarna. Studiile arată că sistemul imunitar este mai puternic în timpul verii. Se pare că modificările sistemului imunitar nazal induse de frig contribuie la a ne face mai sensibili iarna. Vremea mai rece îi ține pe oameni mai mult în interior și reduce aportul de vitamina D din lumina soarelui – un factor cheie în reglarea sistemului imunitar.
Nu doar infecțiile sunt mai frecvente iarna
Nu doar faptul că ne curge nasul, dar și o serie de modificări ale stării de sănătate, inclusiv atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale și chiar depresie, sunt mai frecvente iarna, în timp ce oamenii sunt mai sănătoși vara. Întunericul iernii ne poate lăsa în stare de veghe, simțindu-ne amețiți. Acum există dovezi reale care susțin credința comună că acest lucru se datorează schimbărilor sezoniere ale sistemului nostru imunitar. Aceste modificări sunt atribuite în primul rând activității variabile a genelor din celulele noastre imune care răspund la indicii de mediu, cum ar fi lumina soarelui (și într-o măsură mai mică temperatura aerului). Ceasul nostru intern al corpului – cunoscut sub numele de ritm circadian – este coordonat de schimbările de lumină a zilei și explică de ce zilele mai scurte din timpul iernii pot duce la o sănătate mai slabă. Majoritatea celulelor sistemului nostru imunitar conțin gene controlate de ritmul circadian. Unele gene devin mai active în lunile de vară, în timp ce altele în timpul iernii. De exemplu, o genă implicată în răspunsul antiinflamator al organismului a crescut în timpul verii, în timp ce unele implicate în inflamație au crescut în timpul iernii. De exemplu: în timpul iernilor europene, pragurile necesare pentru a declanșa un răspuns imun sunt mai mici ca o consecință directă a coevoluției noastre cu organisme infecțioase, care tind să fie mai răspândite în timpul iernii. Sistemele imune umane se vor adapta diferitelor variații sezoniere, cu diferențe mai pronunțate între iarnă și vară pe măsură ce ne deplasăm mai departe de ecuator.
Cum ne influențează anotimpurile sistemul imunitar?
Unele boli au o incidență mai mare în anumite anotimpuri. De exemplu, incidența deceselor cauzate de bolile cardiovasculare, a artritei reumatoide, a diabetului de tip 1 și a afecțiunilor neuropsihiatrice este mai mare în timpul iernii. Aceste boli sunt, de asemenea, caracterizate prin inflamație.
Pentru a determina modul în care sistemul nostru imunitar este influențat de schimbarea anotimpurilor și de ce incidența unor boli este mai mare în anotimpul rece, o echipă internațională din cadrul Departamentului de Genetică Medicală, Institutul Cambridge pentru Cercetări Medicale, a examinat probe de la peste 16.000 de persoane care trăiesc atât în emisfera nordică, cât și în cea sudică, în țări, inclusiv în Marea Britanie , SUA, Islanda, Australia și Gambia. Aceste probe au inclus un amestec de probe de sânge și țesut adipos.
Scopul studiului a fost de a vedea dacă diferențele sezoniere ar putea fi identificate în sistemul imunitar. Cercetătorii au folosit o varietate de tehnici pentru a studia probele, inclusiv examinarea tipurilor de celule găsite în sânge și măsurarea nivelului de expresie a genelor indivizilor – se spune că o genă este „exprimată” atunci când este activă în anumite celule sau țesuturi, implicând de obicei generarea de proteine.
Ei au măsurat atât expresia genelor legate de sistemul imunitar (reflectate în nivelurile de ARNm), cât și proteinele legate de inflamație. Aproximativ 23% din genomul uman prezintă variații sezoniere semnificative: unele gene sunt reglate în sus vara, iar altele produc transcripții mai abundent iarna. În special, genele proinflamatorii și produsele genetice (de exemplu, interleukina-6, proteina C-reactivă) sunt reglate în sus în timpul iernii în regiunile ne-ecuatoriale. În schimb, genele proinflamatorii sunt suprareglate în regiunea ecuatorială africană (unde sezonalitatea este mai puțin evidentă) în timpul sezonului ploios, când bolile infecțioase (cum ar fi malaria) sunt cele mai frecvente. Aceleași tipare care au fost observate în celulele albe din sânge au fost observate și în țesutul adipos – ceea ce cercetările din ultimele decenii au legat de sistemul imunitar.
Când se schimbă anotimpurile, răspunsul sistemului imunitar se poate schimba, de asemenea, relatează cercetătorii britanici.
Inflamația este un factor de risc pentru o serie de boli, ceea ce înseamnă că cei cu risc crescut ar putea avea mai multe probleme de sănătate în timpul iernii. Medicamentele care vizează inflamația pot oferi o modalitate de a trata aceste boli mai eficient în lunile mai reci, au sugerat cercetătorii.
De asemenea, au descoperit că anumite gene asociate cu răspunsurile oamenilor la vaccinuri erau mai active iarna. Aceasta înseamnă că unele programe de vaccinare ar putea fi mai eficiente în timpul sezonului respectiv.
Concluzii
Acest studiu este primul pas în a înțelege cum ne influențează schimbarea anotimpurilor sistemul imunitar.
În urma studiului efectuat, cercetătorii britanici au descoperit că activitatea a aproape un sfert din gene diferă în funcție de perioada anului. Unele sunt mai active iarna, iar altele mai active vara, a dezvăluit cercetarea.
Potrivit studiului, anotimpurile ne afectează celulele imune și compoziția sângelui și a grăsimilor.
Poate nu ar fi o idee atât de rea ca pe perioada iernii să ne mutăm într-o regiune mai călduroasă.
SURSE:
- https://www.cell.com/trends/immunology/comments/S1471-4906(04)00051-1
- https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/8987173/
- https://www.sciencedaily.com/releases/2015/05/150512112356.htm
- https://www.jwatch.org/na37971/2015/05/28/remarkable-seasonality-human-immune-system
- https://www.drjennamacciochi.com/blog/seasonal-changes-immune-system
- https://www.nicswell.co.uk/health-news/study-finds-seasons-may-affect-immune-system-activity
