Medicină funcțională, Microbiom, Sănătate

Legătura microbiomului cu sistemul reproducător feminin (I)

Autor:
Niciun comentariu
Timp citire aprox: 5 minute
Vezi toate articolele despre:
colondietămicrobiomprobioticeProbiotice și prebioticesănătate sexualăSănătatea femeii

Rolul articolului de mai jos este să explice aspecte legate de microbiota vaginală, disbioză şi impactul probioticelor asupra vaginozelor bacteriene, dar deopotrivă şi intervenţia benefică a acestora în variate tipuri de cancer genital, cât şi rolul lor protector în timpul proceselor oncologice de intervenţie terapeutică.

De asemenea, articolul ia în considerare mai multe studii care arată impactul disbiozei intestinale asupra modificărilor hormonale şi apariţia unor patologii medicale hormono-dependente la pacientele cu status disbiotic.

Imagine din cadrul publicaţiei electronice MicroMed – reprezentare a tractului reproducător feminin în status de sănătate şi în boală, atunci când apare disbioza vaginală.

Microbiota vaginală

Funcția principală a microbiotei vaginale este de a proteja mucoasa împotriva colonizării și creșterii microorganismelor patogene. La rândul ei, microbiota este deopotrivă modificată de activitatea hormonală. Concentrația și eficacitatea sa maximă apar în perioada fertilă, când predomină speciile de lactobacili.

Atunci când speciile de lactobacilli sunt reduse (cu apariţia disbiozelor) apare vaginoza bacteriană și vaginita candidozică, boli frecvente la persoanele de sex feminin.

Instilarea de lactobacili la nivel vaginal are efecte benefice asupra simptomatologiei și prognosticului acestor boli.

Laptele matern este unul dintre factorii cheie în dezvoltarea microbiotei intestinale a sugarului. Astăzi se cunoaşte deopotrivă că există o circulație entero-mamară, care este mai crescută în ultimul trimestru al sarcinii și în timpul alăptării. Această circulație ar putea explica modularea microbiotei mamare prin utilizarea probioticelor şi ar putea avea un impact pozitiv nu numai asupra sănătății mamei, reducând incidența mastitei mamare post natale, cât și asupra  sănătăţii nou-născutului.

Tractul genital feminin trece prin diferite etape, controlate de activitatea endocrină, care va condiţiona structura şi condiţiile predominante de la nivelul cavităţii vaginale. Astfel, fetușii primesc stimulii hormonilor materni de la nivel  placentar şi  vaginul  va fi colonizat cu lactobacili  la naștere. Eventual, aceşti lactobacili pot fi dobândiți şi în timpul trecerii fătului prin canalul nașterii.

Nou-născut cu manifestări digestive, atopie? Verifică microbiomul matern!

Astfel, ca o observație pertinentă din practica curentă și luând deopotrivă în considerare studiile clinice, un status disbiotic matern anteconcepție, cât și în timpul sarcinii va influența dinamicile microbiomului fetusului post-naștere. Atunci când nou-născutul alăptat natural sau mixt se confruntă cu manifestări digestive intense, erupții tegumentare, atopie, este extrem de util să luăm în considerare efectuarea unui test de disbioză sau microbiom intestinal, reevaluarea lăuzei așa cum este firesc la 3 luni postnatal cu efectuare test Babeș-Papanicolau, astfel ca prin reglarea disfuncțiilor existente la nivelul microbiomului matern să îmbunătățim, să ajutăm dezvoltarea spre sănătate a microbiomului fetal.

La fete, premenarhal, sistemul endocrin este în repaus, ceea ce înseamnă că vaginul va prezenta o mucoasă fină şi nu foarte umedă în care nutrienţii sunt puţini.

Microbiota rezidentă va fi produsul contaminării de la nivelul pielii și al intestinului, la această vârstă.

Din nou ca o observație din practica clinică zilnică ar fi să înțelegem că la această vârstă, mare parte din microorganismele ce populează intestinul vor fi cele care se vor regăsi și la nivel vaginal, aspect demn de luat în seamă, la aceste vârste, atunci când există manifestări digestive asociate sau nu, cu alergii frecvente, aparente intoleranțe alimentare, acnee prepuberă și de efectuat: examen coproparazitologic, exudate faringiene/nazale (să nu uităm că digestia începe per primam în cavitatea bucală și igiena așișderea, motiv pentru care o disbioză la acest nivel poate avea un bun corespondent la nivel intestinal și apoi cu migrare către alte niveluri ale organismului pe calea circulatorie, preluând părți din așa-numitul lipopolizaharid bacterian – ca produs rezultat în urma proceselor de fermentație și putrefacție de la nivel intestinal), disbioza (microbiom) intestinală (extrem de importantă atunci când celelalte investigații paraclinice de focar infecțios nu ne relevă aparent nimic, dar copilul – fetița prezintă manifestări la distanță, fără explicație clinică aparentă).

Începutul producției de estrogen, care marchează debutul pubertății, provoacă o creștere a grosimii epiteliului vaginal și a secreției, cât şi a exudatului bogat în nutrienți, care facilitează colonizarea cu lactobacili. Metabolismul fermentativ al acestor bacterii generează acizi organici și apă oxigenată, care va elimina contaminanții intestinali și va controla proliferarea excesivă a Gardnerella vaginalis, Candida albicans și a altor agenți potenţial patogeni. Controlul este atât de eficient încât la multe femei sănătoase se izolează doar lactobacilii de la nivel vaginal.

Acest moment este unul în care manifestările de la nivelul pielii, ale tractului uro-genital, manifestările digestive recurente, necesită o abordare integrată: ginecolog – urolog endocrinolog – dermatolog – gastroenterolog – medic nutriționist sau nutriționist – dietetician autorizat, cu competențe pe zona de microbiom. Și să nu uităm că alături de acești colegi, disciplina preclinică de microbiologie are un rol fundamental în determinarea corectă a microbilor ce produc răsunet clinic.

Microbiomul în sarcină

Sarcina induce o oarecare imunosupresie pentru a evita respingerea embrionului/fetal care va exprima antigene paterne, aşadar străine sistemului imunitar matern. Acest efect va fi compensat prin scăderea pH-ului vaginal, datorită creşterii secreţiei de nutrienţi ce va genera creştere ulterioară a concentraţiei de lactobacili, în special în timpul celui de-al treilea trimestru. Motivul acestor schimbări ar fi protecția mucoasei vaginale împotriva dezvoltării agenților patogeni vaginali sau perinatali.

Microbiomul la postmenopauză

La femeile aflate în postmenopauză, întreruperea ciclului estrogenic este însoțită de o scădere marcată  a volumului secrețiilor vaginale și a nutrienților disponibili. Ca o consecință, densitatea microbiană scade la 1% din valorile din timpul perioadei fertile, iar microbiota locală este dominată de  bacteriile existente la nivel intestinal şi de cele existente la nivelul pielii. Acesta reprezintă un aspect important pentru această vârstă, când din nou, ceea ce se va potrivi ca intervenție, atunci când există manifestări digestive asociate sau la nivel de piele va fi efectuarea unui test de disbioză intestinală, asociat cu un examen cito-bacteriologic.

Ele redevin microbiota predominantă. Cu toate acestea, aproape 50% dintre femei păstrează o populație de lactobacili apreciabilă.

Specia  predominantă în vagin este reprezentată de lactobacilii.

Lactobacilii sunt bacterii care poartă acest nume, deoarece au o formă bacilară şi un catabolism strict fermentativ, în care produsul final al descompunerii zaharurilor este acidul lactic.

Odată cu apariția clasificării prin metode moleculare (în principal analiza de secvențiere a genei ARNr 16S ) s-a observat că lactobacilii predominanți la nivel vaginului sunt Lactobacillus crispatus, L. iners, L. jensenii și L. Gasseri. De asemenea, cu o frecvenţă crescută la acest nivel se mai întâlnesc şi  L. salivarius și L. vaginalis.

Cu o oarecare frecvenţă se întâlnesc lactobacili ai mediului și colonizatori ai tractului digestiv, precum L. rhamnosus, L. casei și L. Plantarum.

Deopotrivă se pare că există un mutualism Lactobacili – mucoasă vaginală, astfel că orice modificare apărută la acest nivel prin intervenţie hormonală sau antibioterapie poate creşte, respectiv scădea populaţiile de lactobacili.

Descrierea reprezentativă a compoziției microbiomului aparatului reproducător feminin și asocierea acestuia cu bolile – Imagine reprodusă din cadrul studiului: Female Reproductive Disfunction and Gut Microbiota, apărut în Journal of Medical Endocrinology – Martie 2023.

Dr. Raluca Pavlișan este medic specialist Medicină de Urgență, Master în Nutriție Clinică și Comunitară, Competenţă în Consilierea Nutrigenetică şi a Microbiotei Intestinale, Competență Planificare Familială și Contracepție, Psihoterapeut Autonom Sistemic Cuplu și Familie.

Citește continuarea articolului aici.

 

Bibliografie:

  1. http://www.aulamedica.es/nh/pdf/9481.pdf- La microbiota en la mujer; Applicaciones clinicas de los probioticos
  2. The role of probiotics in vaginal health- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9366906/
  3. Female Reproductive Dysfunctions and the Gut Microbiota –

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC10031513/

  1. Current Updates on the Role of Microbiome in Endometriosis: A Narrative Review- Microorganism 2021- https://www.mdpi.com/2076-2607/11/2/360

 

 

Părerea ta contează pentru noi!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Etichete articol:
colondietămicrobiomprobioticeProbiotice și prebioticesănătate sexualăSănătatea femeii
Articolul anterior
Crononutriţia: Ritmurile circadiene şi impactul acestora asupra sănătății
Articolul următor
Legătura microbiomului cu sistemul reproducător feminin (II)


Vino alături de noi în comunitatea
Better Medicine by Zenyth

Aici, nu vei găsi doar un grup, ci o familie bucuroasă să împărtășească cunoștințe și să te susțină pentru a aduce echilibru, armonie și sănătate în viața ta. În plus, ai acces la cele mai noi informații de sănătate, invitații la evenimente și resurse exclusive.

Vezi toate articolele din categoria:
Medicină funcționalăMicrobiomSănătate

Te-ar putea interesa și: