Nutriție

Cafeaua, de la remediul călugărilor la băutura zilelor noastre

Autor:
Niciun comentariu
Timp citire aprox: 8 minute

V-ați obișnuit să vă începeți dimineața, obligatoriu, cu o cană de cafea? Cappuccino, espresso, caffe latte, latte macchiato sau café au lait (și multe altele), toate reprezintă un must pentru băutorii de cafea. Fie consumată ca băutură revigorantă, fie pentru gustul puternic al boabelor, combinat cu cel delicat al laptelui, cafeaua este fără doar și poate elixirul revigorant și revitalizant iubit de atât de multă lume.

Vezi toate articolele despre:

Cafeaua înseamnă revigorare și nu numai

I-ați auzit vreodată pe prietenii voștri sau pe colegii de la birou spunând că nu își pot începe ziua fără o ceașcă de cafea? Sau că nu au o stare foarte bună pentru că nu și-au băut cafeaua? Este adevărat că pe lângă efectele energizante, cafeaua conține un număr impresionant de beneficii, la care poate că nu ne-am fi gândit niciodată.

În acest articol vă vom povesti puțin despre cum a apărut cafeaua, alături de dezvăluirea câtorva dintre beneficiile acesteia.

Așadar, cum a apărut cafeaua?

Legenda spune că prin anul 1400, Khaldi, un păstor ce mergea pe câmp cu caprele sale, a observat că acestea au consumat niște fructe roșii dintr-un tufiș, lucru care le-a crescut nivelul de energie. După ce le testează, Khaldi simte cum prinde putere și este văzut de niște călugări care se gândesc să consume boabele pentru a putea sta treji noaptea, la slujbe. În același timp, mai există o poveste conform căreia un călugăr musulman, din cauză că este exilat în deșert, își pierde toată puterea, dar o voce îl sfătuiește să consume fructele roșii. Reușește să supraviețuiască și consideră toată întâmplarea ca fiind o minune de la Allah.

În afară de cele două legende, prima dată când s-au consemnat informații despre cafea este undeva, prin secolul IX, în Yemen, unde era consumată ca aliment și nu drept băutură cum avea să devină abia în secolul X. Europenii se bucură de cafea datorită exporturilor aduse de către negustorii arabi în Veneția, devenind în scurt timp o alternativă revigorantă la băuturile reci.

Acum că am aflat câteva informații despre cum și unde a fost descoperită cafeaua, haideți să aflăm mai multe despre cum ne ajută.

Ce conțin boabele de cafea?

Efectele extraordinare ale boabelor de cafea se datorează ingredientelor pe care acestea le conțin. Vorbim aici despre antioxidanți, inamicii radicalilor liberi, și efectele pe care aceștia le pot avea. Așadar, principalele ingrediente active ale cafelei sunt:

  • Cofeina – are rolul de a stimula sistemul nervos central.
  • Acizii clorogenici – antioxidant puternic, acidul clorogenic reușește cu succes să împiedice apariția mutațiilor celulare și să încetinească îmbătrânirea, dar contribuie și la metabolismul zahărului din sânge și la hipertensiunea arterială.
  • Cafestolul și kahweolul – sunt doi compuși prezenți în principal în cafeaua nefiltrată, ce și-au dovedit efectul antiinflamator, hepatoprotector, anticancerigen, antidiabetic și anti-osteoclastogenetic asupra organismului.
  • Trigonelina – prezentă în cafeaua verde, trigonelina are proprietăți hipoglicemice, neuroprotectoare, antiinvazive, estrogenice și antibacteriene.

Cafeaua stimulează activitatea creierului

Probabil că ați observat pe propria piele cât de energizantă poate fi cafeaua atât pentru corp, cât și pentru minte. Acest lucru este confirmat de numeroase studii, dintre care amintim doar două, unul din 1993 și celălalt din 2000, publicate în Neuropsychobiology și Psychopharmacology, care confirmă creșterea energiei în cazul persoanelor care au consumat cafea în timpul zilei.

Cum poate cafeaua să ajungă la creier? Atunci când este consumată, cofeina este mai întâi absorbită în fluxul sanguin care o trimite către creier, conform unui studiu din 1982, publicat în Life Sciences. Acolo, la creier, cofeina se ocupă cu blocarea adenozinei, neurotransmițătorul cu rol inhibitor, lucru ce determină creșterea nivelului de dopamină și de norepinefrină și, implicit, creșterea activității neuronilor.

De ce să bem cafea?

  • Memorie mai bună.
  • Nivel ridicat de energie.
  • Senzație redusă de oboseală.
  • Dispoziție mai bună.
  • Risc redus al apariției bolii Alzheimer.

Cafeaua contribuie la arderea grăsimilor

Cafeaua se pare că nu este utilă doar pentru menținerea stării de spirit la un nivel ridicat, ci și pentru controlul greutății corporale. Astfel, conform unor studii privind efectul boabelor de cafea, s-a constatat că acestea au capacitatea de a modifica stocarea grăsimilor, de a susține sănătatea intestinală, aspecte ce țin greutatea sub control.

Unul dintre studiile desfășurate și publicate în anul 1989 în American Journal of Clinical Nutrition afirmă modul în care cafeaua poate influența atât termogeneza, cât și nivelul de energie pe care îl consumăm în fiecare zi. În urma acestuia, după ce respondenții au consumat 100 mg de cofeină, s-a observat că rata metabolică a acestora a crescut cu 3% până la 4% în 150 de minute și cu 8% până la 11% în 12 ore. Acesta nu este singurul studiu de acest gen, dar este nevoie în același timp și de atenție la faptul că arderea grăsimilor poate să aibă loc într-un procent mai mic în cazul persoanelor care beau foarte multă cafea și foarte des.

De aceea, așa cum știm deja, dieta echilibrată este foarte importantă, iar un stil de viață sănătos poate influența în bine controlul greutății.

Cafeaua poate reduce riscul diabetului de tip 2

Diabetul zaharat, așa cum îi spune și numele, este o problemă de sănătate determinată de dezechilibrele de zahăr din sânge. Mai exact, nivelul de zahăr crește, iar corpul nu este capabil să secrete insulină sau să o utilizeze în mod corespunzător.

Un studiu desfășurat pe 30 de subiecți a confirmat faptul că fiecare ceașcă de cafea consumată pe zi a fost asociată cu scăderea riscului de a face diabet de tip 2 cu 6%. Acesta nu este singurul, deoarece un alt studiu arată că un consum de 4 căni de cafea poate reduce riscul de diabet cu 30%. Principiul pe care funcționează acest fenomen se bazează pe capacitatea cafelei de a conserva funcționalitatea celulelor beta din pancreas, responsabile de producerea de insulină, ce reglează nivelul de zahăr din sânge. Să nu uităm de capacitatea cafelei de a influența insulino-rezistența, inflamația și metabolismul datorită nivelului ridicat de antioxidanți, toate acestea fiind responsabile în mod direct de dezvoltarea diabetului de tip 2.

Având în vedere corelația dintre băutul de cafea și scăderea riscului de diabet, există posibilitatea ca aceasta să fie unul dintre remediile naturale, însă, ca de fiecare dată, consultul unui medic specialist este mai mult decât necesar, mai ales în cazul persoanelor cu o predispoziție crescută. În afară de cafea, mai există și alte alimente care s-au dovedit a fi benefice în prevenirea diabetului, dieta fiind cea mai importantă.

Cafeaua și efectul laxativ

Există numeroase studii din anii `90 care urmăresc legătura dintre băutul de cafea și funcționarea mai propice a sistemului digestiv. Se pare că s-a făcut o corelație între consumul de cafea decofeinizată și motilitatea rectosigmoidă (mișcarea care se produce la intersecția dintre terminarea intestinului gros și rectul superior). Astfel, s-a constatat că mișcarea a crescut în decurs de patru minute la aproape 29% dintre participanți, care atunci când au consumat apă caldă nu au răspuns la fel de bine. În același timp, în urma unui studiu din 2015, s-a observat că tot cafeaua decofeinizată a contribuit la mișcările intestinale în cazul pacienților care au suferit intervenții chirurgicale la nivelul colonului. Fenomenul se produce în mare parte datorită acidității cafelei care declanșează o creștere a acidului din stomac și a acidului gastric, amândouă stimulând intestinele și, prin urmare, mișcările intestinale.

În aceste condiții, avem nevoie să știm că nu în cazul tuturor oamenilor cafeaua stimulează colonul și, în plus, nu se cunoaște dacă băutura în sine sau cofeina este răspunzătoare de acest lucru. Conform Fundației Internaționale pentru Tulburări Gastrointestinale Funcționale, consumul de cafea în cantități mari poate determina scaune moi sau diaree, cofeina fiind răspunzătoare de producția de bilă, care la rândul său intensifică mișcările intestinale. Mai mult, se pare că și îndulcitorii, dar și lactoza pot avea efect laxativ, dar aici depinde de modul în care vă place să vă beți cafeaua.

Dar dacă bem prea multă cafea?

Supradoza de cafea, așa cum ne așteptăm și așa cum funcționează în cazul oricărei supradoze, are efecte negative asupra sănătății noastre. Așadar ce se întâmplă dacă bem prea multă cafea?

  • Putem deveni dependenți – consumul excesiv de cafea poate provoca dependență, ducând în același timp și la o supradoză de cofeină. Organismul poate suferi o suprastimulare, glandele suprarenale pot ajunge să nu mai funcționeze, iar în situația în care corpul nu primește cofeină, pot apărea dureri de cap, stări de iritabilitate, anxietate, probleme cu capacitatea de concentrare, oboseală, schimbări ale apetitului sau probleme digestive.
  • Riscăm să suferim din punct de vedere digestiv – am aflat puțin mai sus că un consum moderat de cafea poate avea efecte benefice asupra funcționării normale a sistemului digestiv. În caz contrar, excesul de cafea poate provoca efecte secundare*, precum greață, vărsături și diaree. În plus, sunt studii care chiar asociază consumul de cafea în cantități mari cu simptomele bolii de reflux gastroesofagian (caracterizată prin arsuri la stomac, greață și dificultăți de înghițire).

*Unele surse spun chiar că există pesticide în unele tipuri de cafea, în special în cea care are un preț foarte scăzut. Acest lucru poate provoca probleme digestive, probleme cognitive, dureri de cap, oboseală și alte probleme cronice de sănătate. Acest lucru este confirmat de un studiu din anul 2012, care afirmă că, deși o mare parte din pesticide sunt distruse în timpul prăjirii boabelor de cafea, unele dintre acestea rezistă fără probleme la căldură.

  • Ne poate crește nivelul de anxietate – una dintre proprietățiile cofeinei este aceea de a excita hormonii, funcția neurotransmițătorilor, semnalele nervoase și mușchii, mai ales în situația persoanelor care suferă de diabet, probleme cardiace sau anxietate. Același lucru poate să se întâmple și dacă vă simțiți obosiți și decideți să beți cafea pentru a vă energiza, riscând ca aceasta să vă agite prea tare. În spatele acestui fenomen se ascunde un alt fenomen chimic, acela al eliberării de adrenalină care poate susține stările de nervozitate și anxietate.

Cum să bem cafeaua astfel încât să beneficiem la maximum de efectele ei?

Poate că ni se pare foarte ușor să bem cafeaua. O fierbem acasă, la ibric, ne-o preparăm la espressor, cu ajutorul capsulelor speciale sau o cumpărăm gata făcută de la o cafenea sau de la un automat de cafea. Totuși, cum este cel mai bine să ne bem cafeaua, pentru a ne bucura de beneficiile ei și pentru a evita efectele adverse?

  • Evităm să bem cafea după ora 16:00.

Unele surse spun chiar că este cel mai bine să încetăm să bem cafea până la ora 17:00, însă pentru a evita excesul de energie, noi vă recomandăm să faceți acest lucru până la maximum ora 16:00.

Știm deja că băuturile pe bază de cafea sunt foarte bogate în cofeină, stimulentul care ne poate ține treji și care ne dă un boost de energie în momentele de oboseală. Și, cu toate că foarte multe persoane își încep ziua încă de la prima oră cu o cană de cafea, aceasta este recomandată a fi băută după ora 8:00, mai exact la 90 de minute după ce ne-am trezit, acelea fiind alocate producției de cortizol.

Să ne amintim împreună ce este cortizolul!

Cortizolul este hormonul care ne ajută să ne simțim energici și „în priză”. Așadar, pentru că producția naturală de cortizol are loc imediat după ce ne trezim, cafeaua este recomandată între orele 8:00 și 11:00 și între orele 13:00 și maxim 16:00, pentru ca hormonul să poată fi secretat și să avem energie pentru a ne desfășura activitățile zilnice. În cazul în care decideți să beți cafea și în afara acestor ore, este posibil să vă dereglați corpul, iar acesta să dezvolte rezistență la cofeină, motiv pentru care cafeaua să nu își mai facă efectul. Mai mult, încercați să beți ultima cafea cu 6-8 ore înainte de culcare, pentru a nu vă agita.

  • Nu o îndulcim cu zahăr, dar adăugăm un strop de sare.

Da, sare, ați citit bine. Având în vedere faptul că este un diuretic, cafeaua poate provoca deshidratere și reducerea electroliților. De aceea, este recomandat să se adauge puțină sare, care nu numai că nu îi modifică gustul, dar îi îmbogățește și proprietățile. În plus, dacă o îndulciți cu zahăr, veți risca alte probleme, precum obezitate sau chiar diabet zaharat. În cazul în care simțiți nevoia să mai îndulciți gustul amar al cafelei, vă recomandăm să folosiți un îndulcitor natural precum stevia sau chiar puțină miere.

  • Asociem cafeaua cu un supliment cu magneziu.

Așa cum aminteam ceva mai sus, cafeaua este o băutură excelentă pentru funcționarea creierului. De aceea, mai venim cu o recomandare, pentru a susține acest lucru, să o asociați cu un supliment cu magneziu. Acest lucru a fost confirmat prin numeroase studii, printre care se află și un articol din 2010 publicat în revista științifică Neuron, care arată că magneziul contribuie la creșterea randamentului creierului, la susținerea memoriei și a capacității de învățare.

Vă invităm să consultați lista de suplimente cu magneziu de la Zenyth și să vi-l alegeți pe cel care vi se potrivește.

  • Alegem o cafea de calitate superioară.

Cafeaua se găsește în orice magazin și supermarket, într-o varietate de arome și prețuri. Totuși, pentru a ne bucura de proprietățile cafelei fără să consumăm toxine, credem că este mai bine să investim într-o cafea de calitate, dar mai scumpă, decât una mai ieftină, dar de proastă calitate. Cafeaua de o calitate inferioară are șanse foarte mari să conțină pesticide și micotoxine, calitatea acesteia variind în funcție de metoda de prelucrare și de modul de cultivare a boabelor de cafea. De multe ori, boabele sunt stropite cu pesticide și cu numeroase substanțe chimice, pentru protejarea acestora, lucru ce se răsfrânge asupra sănătății noastre. În acest context, o cafea de calitate superioară sau chiar una organică este mai recomandată.

Câteva concluzii

Cafeaua este sănătoasă! Mulți ani s-a studiat modul în care ne ajută cafeaua, concluzionându-se că băută în cantități potrivite, este o băutură sănătoasă pentru întregul organism. Bogată în minerale, vitamina B și numeroși antioxidanți, cafeaua este un motiv excelent atât pentru a ne începe ziua, cât și pentru a ne proteja creierul, ficatul, nivelul normal de zahăr din sânge și nu numai. Așadar, vă invităm la o cană de cafea aromată și la o gură de sănătate!

Surse:

healthline.com/nutrition/top-evidence-based-health-benefits-of-coffee

drjockers.com/coffee

historia.ro/sectiune/general/articol/un-mic-istoric-al-cafelei

frunza-verde.ro/ce-este-acidul-clorogenic-si-ce-efect-are-in-curele-de-slabire

ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6747192

sciencedirect.com/topics/pharmacology-toxicology-and-pharmaceutical-science/trigonelline

healthline.com/health/is-coffee-a-laxative#The-scoop-on-poop:-Does-coffee-really-affect-your-bowels

healthline.com/nutrition/8-ways-to-make-your-coffee-super-healthy#TOC_TITLE_HDR_2

Etichete articol:
Articolul anterior
Cum influențează inflamația procesul de îmbătrânire?
Articolul următor
Echilibrare hormonală la premenopauză – VIDEO

Vrei să îți spui părerea? Scrie aici!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Vezi toate articolele din categoria: Nutriție

Te-ar putea interesa și:

Meniu