Nutriție

Cum controlăm guta cu ajutorul dietei

Autor:
Niciun comentariu
Timp citire aprox: 3 minute

Dacă vă confruntați cu durere articulară artritică, tumefacție, articulații înroșite, fierbinți și foarte moi, durere nocturnă intensă și episoade recurente de durere atunci este foarte posibil să suferiți de artrită gutoasă.

Vezi toate articolele despre:

Dacă vă confruntați cu durere articulară artritică, tumefacție, articulații înroșite, fierbinți și foarte moi, durere nocturnă intensă și episoade recurente de durere atunci este foarte posibil să suferiți de artrită gutoasă. Guta este considerată o afecțiune metabolică veche, preponderent masculină, ce are drept cauză principală consumul excesiv de carne și alcool. Afecțiunea este cauzată de nivelul crescut al acidului uric din sânge, deși nu toate persoanele cu nivel ridicat de acid uric în sânge suferă de gută.
Guta este o boală ce afectează tot mai mulți oameni, dieta fiind factorul esențial pentru ținerea sub control a afecțiunii. „Dacă aveți gută, primul lucru pe care trebuie să-l faceți este să eliminați din dieta dumneavoastră zahărul, cerealele și carnea procesată. Cheia în această afecțiune este să consumați multe fructe, legume și carne organică“, susține dr. Josh Axe, medic și nutriționist clinic, fondatorul celei mai mari clinici de asistență medicală naturală din lume (Exodus Health Center).

Cum ameliorăm simptomele gutei?

Pentru ameliorarea simptomelor gutei sunt, în general, patru direcții de acțiune:

1. Minimalizarea producției de acid uric, care se realizează prin:

* diminuarea cantității de purine din alimentație în paralel cu diminuarea drastică a fructozei (care crește degradarea nucleotidelor purinice și crește sinteza de purine) și a alcoolului.
* scăderea nivelului de acid uric (prin scăderea/inhibarea activității xantin-oxidazei se reduce rata de transformare a xantinelor, provenite din purine, în acid uric). Pentru inhibarea activității xanthin-oxidazei sunt recomandate: fructe mici, roșii sau negre, care conțin mulți antocianidine, flavonoide și polifenoli, dar puțină fructoză. Mai indicată pentru a scădea nivelul de fructoză este utilizarea extractelor. Principiile active responsabile sunt apigenina, luteolina, quercetina, kemferolul, miricetina, curcumina, acidul cafeic, acidul elagic, proantocianii, antocianii, catehina, bioflavonoidele din propolis. Cele mai bune fructe în acest sens sunt vișinele, cireșele, căpșunile, papaya, ananasul, dudele albe (conțin un flavonoid numit morin, care este inhibă și reabsorbția acidului uric). Alte plante utile sunt scorțișoara, rozmarinul, lavanda, ginko biloba, iar alimentele utile în astfel de cazuri – cafeaua și ceaiul verde.

2. Creșterea excreției de acid uric

Este necesară prudență deoarece în condiții de pH perturbat, la creșterea diurezei pot apărea depozite de urați în rinichi sau vezică. Se recomandă suplimentarea cu sucuri bogate în acid citric natural (grapefruit, lămâie, portocale) și alimente bogate în potasiu (dar atenție la cantitatea de fructoză) sau administrarea de citrat de potasiu pentru alcalinizarea urinei (datorită formării citraților) la un pH optim (6.0 – 6.5) pentru menținerea în formă solubilă a acidului uric. Fibrele dietetice solubile împiedică reabsorbția acidului uric la nivelul tubulilor renali și favorizează eliminarea acestuia (psyllium, in, broccoli, ganoderma).
Interesantă este o teorie care susține că probioticele utilizează ureea, acidul uric și creatininele ca nutrient pentru dezvoltare și, în plus, intervin în menținerea sub control a supradezvoltării ciupercii Candida albicans, care poate determina perturbarea nivelurilor de acid uric în organism. Deci un organism cu microflora intestinală dereglată nu va mai avea același „consum“ de acid uric. Administrarea de probiotice (împreună cu prebiotice) va stimula „consumul“ de acid uric (va scădea concentrația de acid uric) și, în mod indirect, se va asigura și protecția renală. Circa 30% din cantitatea de acid uric ce trebuie eliminată este utilizată într-un organism sănătos de către bacteriile intestinale.

3. Descreșterea procesului inflamator

Pentru combaterea procesului inflamator cauzat de cristalele de urați (acid uric precipitat sub formă de sare) sunt de folos hameiul, Boswellia, gheara diavolului, gheara mâței, scoarța de salcie, curcuma, ghimbirul, Withania, frunzele de măslin, bromelaina, papaina și omega 3 (EPA).

4. Echilibrarea sistemului Redox (creștere-oxidare) al organismului

Acidul uric este antioxidant la concentrație mică și prooxidativ la concentrație mare (efect prin care determină și întreține inflamațiile). Vitamina C (500 mg/zi timp de minimum 1 lună) și n-acetyl cisteina sunt antioxidanți care diminuează nivelul de reoxidare a xanthinei la acid uric.

[post-content id=934]
Etichete articol:
Articolul anterior
Top 5 surse alimentare de omega 3
Articolul următor
20 de motive incredibile pentru a-ți începe ziua cu apă cu lămâie

Vrei să îți spui părerea? Scrie aici!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Vezi toate articolele din categoria: Nutriție

Te-ar putea interesa și: