De ceva timp încoace a devenit destul de clar că excesul de zahăr dăunează sănătății din cauza favorizării unor afecțiuni, precum obezitatea și diabetul zaharat. De asemenea, cercetările au arătat că un regim alimentar bazat pe un consum constant de sirop de porumb cu conținut ridicat de fructoză poate afecta în mod semnificativ abilitățile cognitive, prin declanșarea unui declin în activitatea sinaptică.
Într-un studiu pe animale, șobolanii hrăniți cu sirop de fructoză timp de șase săptămâni au prezentat semne de tulburări cognitive, având probleme reale în a găsi drumul într-un labirint, traseu pe care l-ar fi învățat foarte bine la începutul experimentului. Șobolanii hrăniți cu sirop de fructoză au prezentat, de asemenea, semne de rezistență la insulină, un hormon care, în afară de controlul zahărului din sânge, controlează și funcția sinaptică în creier. Pentru că insulina este capabilă să treacă prin bariera sânge-creier, aceasta poate declanșa procese neurobiologice care sunt importante pentru învățare și memorare. Consumul cantităților mari de fructoză poate bloca capacitatea insulinei de a reglementa modul în care celulele creierului stochează și folosesc zahărul pentru energia necesară alimentării gândurilor și emoțiilor. Având în vedere faptul că siropul de porumb bogat în fructoză este atât de răspândit în produsele alimentare prelucrate, acesta reprezintă un factor de risc major pentru obezitate, putându-ne imagina că obezitatea poate fi legată și de declinul sănătății creierului. De fapt, studiile arată chiar acest lucru.
Creierul unei persoane obeze este cu 10 ani mai în vârstă decât ea
Cel mai recent studiu publicat în Neurobiology of Aging a identificat modificări structurale în creierul persoanelor obeze, schimbări tipice observate la persoanele cu mult mai în vârstă. De fapt, oamenii de știință au descoperit că greutatea în plus accelerează pierderea materiei albe din creier. Concluzia generală ar fi că în cazul unei persoane supraponderale, creierul pare să fie cu aproximativ 10 ani mai în vârstă, după cum declară Lisa Ronan, autorul principal al studiului de la Universitatea din Cambridge.
Materia albă din creier permite comunicarea între diferite părți ale acestuia, iar investigații anterioare au arătat că acest țesut tinde să scadă odată cu înaintarea în vârstă. Pierderea de țesut cerebral alb a fost, de asemenea, legată de declinul cognitiv, fiind un factor de risc recunoscut pentru demență. Celulele adipoase pot promova inflamația, care grăbește îmbătrânirea creierului. Interesant este și faptul că în timp ce persoanele supraponderale au înregistrat o pierdere mai rapidă a materiei cerebrale albe, alte studii au legat obezitatea de un risc crescut de boală Alzheimer.
Un studiu din anul 2008 arată că excesul de grăsime din jurul taliei este legat de un risc ridicat de demență. O altă cercetare, efectuată în anul 2011, a găsit o corelație puternică între indicele de masă corporală și nivelurile ridicate de beta-amiloid, proteina care tinde să se acumuleze în creierul pacienților cu Alzheimer, cauzând acumularea de placă. Se crede că acești beta-amiloizi distrug celulele nervoase, contribuie la apariția problemelor cognitive și a comportamentelor tipice acestor tipuri de afecțiuni.
Grăsimile sănătoase – esențiale pentru un creier sănătos
În aceeași ordine de idei, o revizuire a 135 de studii a concluzionat recent că dieta mediteraneană aduce beneficii importante cogniției și reduce șansele de a dezvolta Alzheimer. Această dietă se concentrează pe produse alimentare reale (produse vegetale și grăsimi sănătoase) și minimizează alimentele procesate. Nu numai că e nevoie de grăsimi sănătoase petru funcționarea optimă a creierului, dar sunt necesare și pentru asigurarea energiei, producția de hormoni și o serie de alte funcții biologice, inclusiv funcția mitocondrială și managementul greutății.
Poate cea mai importantă grăsime pentru creier este omega 3. Studiile au arătat că grăsimile sănătoase precum omega 3 ajută la prevenirea bolii Alzheimer, îmbunătățirea deficitului de atenție și tulburare de hiperactivitate, ameliorarea simptomelor depresiei și întârzirea progresiei psihozei în rândul pacienților cu risc crescut de schizofrenie. Acidul docosahexaenoic (DHA) din omega 3 este un element structural al fiecărei celule din corp și joacă un rol important în comunicarea intra și intercelulară. Acesta este esențial și pentru funcția sinaptică, întrucât ajută celulele creierului să transmită semnale între ele, mecanism care face posibilă învățarea și memorarea. Potrivit neurologului David Perlmutter, autorul cărții „Grain Brain”, o dietă săracă în carbohidrați și bogată în grăsimi sănătoase este componenta-cheie a prevenirii declinului cognitiv. Un alt element nutritiv care joacă un rol important pentru sănătatea creierului este vitamina D, implicată în procesarea informației și în memorie. O floră intestinală sănătoasă și un somn de calitate reprezintă, de asemenea, o piedică în dezvoltarea tulburărilor neurologice.
Așadar, dacă dorești să-ți asiguri o funcționare optimă a creierului, respectă sfaturile de mai sus și păstrează-ți o greutate optimă!
Surse:
- articles.mercola.com/sites/articles/archive/2016/09/01/brain-aging.aspx
- sciencedaily.com/releases/2012/05/120515150938.htm
- theborneopost.com/2016/08/06/brains-of-overweight-people-10-years-older-than-slim-peers-research/
- webmd.com/diet/obesity/news/20160809/obesity-may-age-brain#1
- medicalnewstoday.com/articles/312246.php
- jamanetwork.com/journals/jamainternalmedicine/fullarticle/2293082
- usatoday.com/story/news/nation/2012/10/17/carb-diet-alzheimers/1637481/
- alzheimersnewstoday.com/2015/07/02/fish-oil-may-prevent-alzheimers-disease-small-study-suggests/
- neurology.org/content/71/14/1057.abstract
- ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22105948
- ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/26324099
