Magneziul – supranumit „stăpânul mineralelor“ – este prezent în aproape toate celulele organismului, unde participă la peste 300 de reacții enzimatice. În total, corpul conține 25 de grame de magneziu: peste 60% este stocat în oase, ajutând la menținerea structurii țesutului osos. Un sfert este utilizat de mușchi, unde contribuie la relaxare. Restul este repartizat pentru funcționarea creierului și altor organe precum inima, ficatul, rinichii, intestinul. Organismul nu își poate face rezerve de magneziu, deci are nevoie de un aport permanent pentru a asigura funcțiile în care este implicat acest mineral.
Cum s-a ajuns la „epidemia lipsei de magneziu“?
Cum hrana actuală, din cauza agriculturii intensive care a sărăcit solurile de minerale, nu ne mai poate asigura necesarul de magneziu, peste 80% din populație are deficit de magneziu. O altă cauză a lipsei de magneziu în rândul populației este suplimentarea excesivă cu calciu, mai ales în cazul femeilor peste 50 de ani, pentru prevenirea osteoporozei. Este foarte important ca între calciu și magneziu să existe un echilibru. Când în organism există foarte mult calciu și insuficient magneziu, pot să apară spasme musculare, inclusiv cardiace. Iată de ce consecințele deficitului de magneziu sunt cât se poate de serioase și merg de la crampe musculare, stări de anxietate până la infarct miocardic.
Dr. Carolyn Dean, medic cardiolog și naturopat, premiată de Heart Rhythm Society din Marea Britanie pentru contribuția la managementul aritmiilor cardiace, a studiat și scris despre magneziu timp de 15 ani. În ianuarie 2003, ea a publicat prima ediție a cărții „The Magnesium Miracle“ (n.r. – Miracolul Magneziului), iar în momentul de față lucrează la cea de-a treia ediție.
Magneziul are următoarele funcții principale:
- activează mușchii și nervii;
- creează energie activând adenozin trifosfatul (ATP);
- contribuie la normalizarea ritmului cardiac;
- ajută procesul de digestie și are efect reglator asupra tranzitului intestinal;
- este implicat în sinteza ADN și ARN;
- este un precursor al neurotransmițătorilor precum serotonina.
Mulți oameni care au lipsă de magneziu nu sunt conștienți de acest lucru, deși pot experimenta diverse manifestări. Iată care sunt cele mai frecvente semne ale lipsei de magneziu.
1. Stări de neliniște
Deficitul de magneziu se poate traduce prin anxietate, atacuri de panică, moral scăzut, iritabilitate, dificultăți de concentrare a atenției. Magneziul este un mineral cu puternice efecte de relaxare. Când sistemul nervos central nu primește suficient magneziu, apar manifestări de natură psihologică. Într-un studiu polonez, la copii cu hiperactivitate și deficit de atenție, autorii au detectat o carență de magneziu și au obținut reducerea simptomelor prin suplimentarea cu 200 mg de magneziu pe zi, timp de 6 luni.
2. Tulburări de somn
Milioane de oameni au probleme cu somnul: fie au un somn agitat și neodihnitor, fie nu pot adormi, fie se trezesc deseori în timpul nopții. S-a demonstrat că deficitul de magneziu este implicat în apariția insomniilor. Nivelul scăzut al acestui mineral duce la o durată scăzută sau o calitate deficitară a fazei de somn profund (REM), care este important pentru refacerea corpului.
3. Dureri de cap
Lipsa de magneziu este una dintre cauzele durerilor de cap. În cadrul unor studii clinice pe grupuri mici de voluntari s-a observat scăderea nivelului de magneziu sangvin în timpul crizelor de migrenă. După administrarea intravenoasă de magneziu, participanții nu au mai acuzat dureri de cap.
4. Crampe musculare
Din cauza carenței de magneziu mușchii nu funcționează cum trebuie. Fie se contractă anormal, ceea ce provoacă spasme sau crampe musculare. Spre exemplu, pleoapele care se zbat sunt un semn al deficitului de magneziu. Se poate ajunge până la spasmofilie, care afectează persoane cu valori extrem de mici ale magneziului, adesea din cauza unei anomalii congenitale. Fie mușchii funcționează cu încetinitorul, ceea ce antrenează slăbiciune musculară și oboseală la cel mai mic efort. Tot din cauza lipsei de magneziu, motilitatea intestinală este redusă și apare constipația.
5. Palpitații
Sistemul cardiovascular depinde în mare măsură de magneziu pentru a funcționa corespunzător. Dacă mușchiul cardiac nu primește suficient magneziu, bătăile inimii devin neregulate și astfel apar palpitațiile. Din această cauză multor persoane care dezvoltă aritmii cardiace li se prescriu medicamente, când de fapt o simplă suplimentare cu magneziu ar putea fi soluția pentru problemele lor.
De unde luăm magneziu?
- Cele mai bune surse alimentare de magneziu sunt:
- semințele de dovleac și de floarea-soarelui,
- soia,
- fasolea uscată,
- spanacul și alte legume cu frunze verzi,
- fructele de mare, stridiile,
- migdalele, alunele caju, nucile,
- smoothie-urile de fructe,
- cerealele integrale,
- ciocolata neagră.
Nutriționiștii atrag atenția că în cazul în care deficitul de magneziu este foarte mare, aportul alimentar nu este suficient și atunci este nevoie de administrarea unor suplimente pe bază de magneziu.
Surse:
- wisemindhealthybody.com/dr-mercola/magnesium-deficiency-signs/5/
- naturalsociety.com/16-magnesium-deficiency-symptoms-signs-low-levels/
- webmd.com/vitamins-supplements/ingredientmono-998-MAGNESIUM.aspx
- doctissimo.fr/html/nutrition/vitamines_mineraux/oligotherapie/nu_7160_magnesium_anti_stress_naturel.htm
