Pielea este cel mai mare organ ce ne protejează corpul de bacterii și germeni, ne reglează temperatura, ne ajută să scapăm de toxine și găzduiește un sistem nervos ce ne ajută să simțim elementele din mediul înconjurător. Pielea este probabil primul lucru pe care ceilalți îl observă la noi și este un bun indicator al nivelului de îmbătrânire, atât exterior, cât și interior. Orice mică schimbare la nivelul pielii ne îngrijorează și ne face să ne ridicăm diverse semne de întrebare, iar printre aceste schimbări se pot număra și alunițele.
Probabil că fiecare dintre noi are alunițe pe piele. Unele ne pot face mai atrăgători, precum Marilyn Monroe, însă altele pot fi chiar supărătoare, mai ales dacă se află în zone sensibile, precum pleoapele, gâtul, sânii sau zona inghinală.
Ce sunt alunițele?
Alunițele sunt cunoscute și sub denumirea de nevi (pigmentari sau de culoarea pielii) și pot fi proeminente sau plane. De cele mai multe ori ne îngrijorăm din cauza alunițelor ce ies în relief, dar, statistic, cele plane care, arată ca o pată, sunt mai periculoase. Până la vârsta de 20 de ani, este absolut normal ca o persoană să aibă 10 până la 40 de alunițe pe corp, iar persoanele cu pielea albă au, de regulă, mai multe alunițe.
Alunițele pot fi de mai multe tipuri! În funcție de momentul apariției lor, pot fi congenitale – prezente la naștere sau dobândite – ce apar în copilărie sau mai târziu, care sunt și cele mai comune.
Alunițele mai sunt clasificate în funcție de stratul pielii în care se dezvoltă și pot fi joncționale, compuse sau dermice (sau intradermice). Le puteți repera cu ajutorul imaginilor de mai jos!
Alunițele depigmentate sau halo nevi sunt și ele destul de comune atât la copii, cât și la adulți. Acestea sunt alunițe obișnuite la început care, de obicei din cauza expunerii la soare fără protecție, suferă modificări și încep să prezinte un halo alb, depigmentat în jurul lor. Această depigmentare are loc pentru că sistemul imunitar detectează acea aluniță și o tratează ca pe un potențial dăunător.
Poți avea alunițe depigmentate pentru mulți ani de zile, fără să îți cauzeze probleme (majoritatea nu prezintă niciun risc), dar pot și să dispară complet, rămânând în urmă doar zona depigmentată, care se poate repigmenta în câțiva ani. Cum spuneam, alunițele depigmentate nu sunt de obicei periculoase, uneori sunt asociate cu boala vitiligo, dar, ca pe orice altă aluniță, e bine să o supui unui consult de specialitate.
De ce apar alunițele?
Alunițele pot apărea ca urmare a unui factor genetic, în urma expunerii la radiațiile ultraviolete (atât de la soare, cât și din surse artificiale). Alunițele apar pentru că celulele ce oferă pielii culoare, numite melanocite, se multiplică necontrolat într-o singură zonă în loc să se răspândească la nivelul pielii. După expunerea la soare sau în timpul modificărilor hormonale ce au loc în adolescență sau pe parcursul sarcinii, alunițele se pot închide la culoare. Majoritatea alunițelor sunt benigne, adică nu prezintă riscul de a se transforma în melanom, însă alunițele congenitale, cele prezente la naștere, au de obicei un risc mai mare de a deveni canceroase pe măsură ce înaintăm în vârstă.
Foarte important este să mergem măcar o dată pe an la un consult dermatologic și chiar și mai repede dacă observăm că una sau mai multe alunițe au început să sufere modificări de formă, culoare sau textură. Medicul dermatolog poate determina printr-o simplă dermatoscopie dacă vreuna dintre alunițe prezintă sau nu riscul de a se transforma în melanom. Unele alunițe pot chiar dispărea treptat și nu ar trebui să vă îngrijorați decât dacă medicul dermatolog a evaluat anterior alunița ca fiind problematică.
Când ar trebui să ne îngrijoreze o aluniță?
Este important să știi că nu toate alunițele arată la fel. Cele obișnuite au un diamentru între 5 și 6 mm, margini bine definite și sunt colorate uniform. Dar mai sunt și alunițele atipice ce pot fi mai mari de 6 mm, culoarea lor poate varia de la roz până la negru, pot avea atât zone mai ridicate, cât și zone mai plate, iar marginile lor sunt neregulate. Dacă ai alunițe atipice, cel mai probabil ai și un număr mai mare de alunițe obișnuite pe corp. Regula ABCD detaliată în graficul de mai jos te poate ajuta să depistezi alunițele ce ar putea ridica probleme. Trebuie să urmărești Asimetria, Bordurile, Culoarea, Diametrul și Evoluția.
Ar fi indicat să îți verifici lunar alunițele de pe corp, iar dacă observi modificări ca cele de mai sus, apelează în cel mai scurt timp la un consult de specialitate sau chiar la mai multe, până ești complet satisfăcut de analiză!
O examinare lunară este indicat să faci și de unul singur, într-o cameră bine luminată, să te ajuți de oglinzi pentru zona spatelui sau cele ce nu îți sunt accesibile direct. S-ar putea ca prima dată să dureze mai mult până îți depistezi alunițele, dar apoi îți va fi mai ușor să detectezi eventualele modificări sau alunițe noi.
Este important să reții că nu toate tipurile de cancer de piele se pot detecta cu ajutorul regulei ABCD, de aceea este important să îi arăți medicului dermatolog orice noi pete sau excrescențe cu aspect neobișnuit. Alte semne ale cancerului de piele mai pot fi:
- porțiunile de piele pigmentate ce cresc dincolo de marginea lor normală sunt roșii, se umflă sau nu se vindecă;
- aluniță sensibilă, care te mănâncă sau te doare;
- aluniță care își schimbă forma, este acoperită de scuame sau sângerează.
Cancerul de piele și soarele
În ultimele decenii, incidența cancerului de piele a crescut îngrijorător de mult! Între 2 și 3 milioane de persoane sunt diagnosticate în fiecare an cu cancer de piele și 132.000 de persoane sunt diagnosticate cu melanom în diverse stadii. Melanomul este cea mai agresivă formă de cancer de piele, însă, dacă este detectat din timp, se poate trata.
Cu toate că majoritatea medicilor dermatologi ne recomandă să ne expunem cât mai puțin la soare, și atunci când ne expunem să folosim creme cu factor de protecție, un studiu publicat în Revista de Medicină Internă a constatat că evitarea expunerii la soare de fapt crește riscul de mortalitate. Studiul a fost efectuat cu ajutorul a 30.000 de femei de vârstă mijlocie din Suedia care au fost urmărite pe parcursul a 20 de ani. Rezultatele au arătat că expunerea cronică la soare s-a asociat cu un risc redus de mortalitate.
Un alt studiu a scos la iveală faptul că persoanele cu piele deschisă la culoare, ce lucrează în birou și se expun foarte puțin la soare au un risc mai mare de a dezvolta melanom, iar acest risc a crescut simțitor din 1940 până în prezent. Răspunzătoare este vitamina D care joacă un rol extrem de important în funcționarea sistemului imunitar și poate fi un factor determinant atât în apărarea față de infecții acute (virale, bacteriene, fungice), în dezvoltarea unor boli autoimune cronice, cât și în apariția cancerului. Despre vitamina D și rolul său în organism poți citi aici.
Așadar, cancerul de piele poate apărea și ca urmare a unor dezechilibre ale organismului, pe fondul unui sistem imunitar slăbit. De aceea este important să fim echilibrați în toate alegerile pe care le facem, să nu uităm să ne hrănim sănătos și să facem sport!
Cum previi cancerul de piele?
Persoanele cu cel mai mare risc de a dezvolta cancer de piele sunt cele cu pielea deschisă la culoare ce mai degrabă se arde decât se bronzează, cu ochi albaștri, verzi sau căprui, cu păr deschis la culoare, persoanele ce au multe alunițe pe corp, pistrui, un istoric de arsuri solare severe și un istoric familial de cancer de piele. Cum pot aceste persoane să prevină cancerul de piele?
Secretul este echilibrul între o alimentație sănătoasă, bogată în antioxidanți naturali, mișcare și expunerea cu măsură la soare pentru ca organismul să poată sintetiza vitamina D. Poți afla de aici cât trebuie să stai la soare pentru a-ți lua doza de vitamina D. Bineînțeles, e cel mai indicat să eviți să stai la soare vara între orele 12:00-16:00 și să folosești creme naturale cu factor de protecție când simți că soarele este prea puternic. Un aport optim de vitamina D te poate menține sănătos și poate reduce semnificativ riscul de a dezvolta cancer de piele și nu numai. Pe lângă vitamina D, și astaxantina îți poate apăra pielea de efectele nocive ale soarelui și te poate ajuta astfel să previi îmbătrânirea corpului. Turmericul contribuie și el la menținerea capacității de autoapărare a organismului, enzimele sunt capabile să țină sub control inflamațiile și să susțină sistemul imunitar în lupta împotriva cancerului, iar probioticele îmbunătățesc digestia și țin la distanță bolile autoimune și cancerul.
Scoatem sau nu alunițele?
Acum că am învățat ce sunt alunițele, de ce apar ele și când ar trebui să ne îngrijoreze, ar fi bine să știm și dacă este indicat sau nu să le scoatem. Personal, mă gândesc de ceva vreme să apelez la un medic specialist pentru a îndepărta o aluniță dintr-o zonă sensibilă și de-a lungul timpului am primit mai multe ”oferte” de la medici cu alte specializări decât dermatologice. ”Îți faci o programare la cabinetul meu, facem anestezie locală, nu simți nimic și scapi de ea!” Simplu ca bună-ziua în viziunea unor persoane care doar au privit alunița cu ochiul liber, fără dermatoscopie și fără să îmi pună alte întrebări. Așa că m-am hotărât să cercetez subiectul. E bine sau nu să scoatem o aluniță chiar dacă aceasta nu prezintă un pericol pentru sănătate? Multă lume spune că e bine să le lași în pace, iar studiile întăresc această afirmație.
Un studiu efectuat cu ajutorul mai multor clinici din Statele Unite, publicat în Jurnalul Academiei Americane de Dermatologie, a constatat că eliminarea precoce a leziunilor cutanate cu intenția de a reduce mortalitatea cauzată de melanom (cancer de piele) nu este chiar eficientă. De ce? Pentru că pe parcusul celor 10 ani, cât a ținut studiul, multe dintre leziunile eliminate au fost benigne, iar procedurile de înlăturare a acestora au crescut numărul îmbolnăvirilor, direct proporțional crescând și costurile pacienților cu tratamentele necesare.
În cadrul unui articol publicat pe pagina oficială a Institutului Național de Cancer, specialiștii spun că în mod normal, alunițele obișnuite sau cele atipice NU ar trebui să fie înlăturate, unul dintre principalele motive fiind că foarte puține dintre ele se transfromă în cancer. Apoi, chiar dacă înlăturăm toate alunițele de pe corp, nu avem garanția că nu ne îmbolnăvim ulterior. Melanomul se poate dezvolta ulterior sub forma unei noi alunițe sau excrescențe. Acesta este motivul pentru care medicii ar trebui să elimine doar alunițele ce prezintă modificări de structură.
Înțelegem, așadar, că este esențială evaluarea dermatoscopică a alunițelor și că este necesară înlăturarea lor doar dacă medicul dermatolog le cataloghează altfel decât alunițe obișnuite. Dacă nu prezintă niciun risc, le lăsăm în pace! Dacă mergi la medicul dermatolog, iar acesta decide că una dintre alunițe trebuie scoasă, asigură-te că se efectuează o biopsie pentru a depista dacă este într-adevăr vorba de cancer sau nu. Cu cât mergi mai curând la control, cu atât ai șanse mai mari să previi și să vindeci boala.
În niciun caz NU te apuca să urmezi zecile de sfaturi care circulă pe internet și care te îndeamnă să îți scoți alunițele de unul singur, acasă! Informează-te corect și fii conștient că în joc este sănătatea ta!
Surse:
articles.mercola.com/sites/articles/archive/2018/02/17/moles.aspx
www.who.int/uv/faq/skincancer/en/index1.html
www.webmd.com/skin-problems-and-treatments/mole-or-skin-tag-removal#3
www.aimatmelanoma.org/about-melanoma/other-lesions/types-moles-skin-lesions/
draxe.com/top-5-skin-cancer-symptoms-natural-treatments/
www.jaad.org/article/S0190-9622%2811%2900808-5/abstract
www.cancer.gov/types/skin/moles-fact-sheet#q3
