Chiar dacă bacteriile și alți microbi au existat dintotdeauna, abia în ultimul secol a început să fie conștientizată dominația lor. Acum știm că orice mediu are propriul microbiom nevăzut. Microbii din sol conduc ciclurile unor elemente importante, cum ar fi corbon și azot. Microbii din oceane produc o mare parte din oxigenul pe care îl respirăm. Microbii din corpul nostru acoperă organele noastre, ne controlează sănătatea și chiar ne influențează comportamentul.
Datorită acestor dezvăluiri, microbii au devenit la modă. Ei au atras atenția editorilor de reviste, autorilor de manuale, muzeografilor și altor persoane care se ocupă în mod special de documentare. Acești microbi au luat cu asalt chiar și Casa Albă. Astfel, începând cu anul 2013, președintele SUA, Barack Obama, l-a numit pe Jo Handelsman director asociat pentru știință la Office of Science and Technology Policy de la Casa Albă. Noul director, cu sprijinul Fundației Kalvi, a organizat ateliere cu oamenii de știință și reprezentați ai agențiilor de finanțare pentru a descoperi marile mistere ale microbiomilor și pentru a găsi modalități de rezolvare a acestor mistere.
Un efort național pentru aflarea marilor secrete ale lumii microbiene
Rezultatul a fost o propunere, venită din partea uni grup de lideri în domeniul microbiologiei, de a înființa Unified Microbiome Initiative (UMI) – definit drept un efort național coordonat pentru dezvoltarea instrumentelor necesare pentru a afla marile secrete ale lumii microbiene, fiind pentru microbiologie ceea ce este BRAIN Initiative pentru neuroștiințe.
„Încercăm să înțelegem principiile centrale ale modului în care bacteriile, ciupercile și virusurile se organizează, comunică și interacționează cu lumea, în corpul uman sau în sol“, susține Jack Gilbert de la Universitatea din Chicago. Prin aceste cercetări, microbiologii speră să înțeleagă mai bine microbii pentru a ajuta la producerea de tratamente și biocombustibili, care să stimuleze creșterea culturilor și să trateze diabetul și alergiile.
„Microbii nu au frontiere“
În anul 1675, olandezul Antoni van Leeuwenhoek a devenit primul om care a văzut bacteriile datorită microscoapelor constuite de el. La sfârșitul secolului al XIX-lea, oamenii de știință au dezvoltat tehnici de laborator pentru înmulțirea microbilor, inclusiv a celor din mediile naturale, cum ar fi solul sau apa, aceștia putând conlucra cu bacteriile. În anii 1980, Norm Pace și Ed De Long au dezvoltat tehnici pentru identificarea bacteriilor prin genele lor, fără a fi nevoie să le crească numeric. Așadar, suntem în încercarea de a asambla un puzzle extraordinar de complex, cu doar o parte dintre piese. Dar aceste ambiții nu sunt limitate doar la SUA, întrucât „microbii nu au frontiere“. De aceea, specialiștii din Germania și China doresc transformarea UMI în IMI (International Microbiome Initiative).
- Sursa:
- theatlantic.com/science/archive/2015/10/dear-white-house-can-we-have-a-unified-microbiome-initiative/412828/
