Medicină funcțională, Sănătate

Disbioza, candida: Ce anume determină dezechilibrul bacterian?

Autor:
Niciun comentariu
Timp citire aprox: 4 minute

Flora (microbiota) intestinală este un ansamblu de microorganisme vii care trăiesc în simbioză cu organismul uman și cântărește aproximativ 1 kg din greutatea totală a organismului uman. Aceste microorganisme sunt mult  mai numeroase decât numărul total de celule ale omului.

Vezi toate articolele despre:

Ce este flora (microbiota) intestinală și care sunt funcțiile ei?

Flora intestinală este un sistem ecologic complex format din celule microbiene procariote și eucariote indigene din tractul digestiv. Unele specii de microbi sunt benefice gazdei, deoarece fermentează fibrele alimentare în acizi grași cu lanț scurt, care sunt apoi absorbiți de gazdă. Alții sintetizează vitamina K, care nu poate fi sintetizată de gazdă. Astfel, ne bazăm parțial pe flora intestinală pentru a ajuta nutriția.

De asemenea, ne bazăm pe flora intestinală pentru a rezista agenților patogeni și pentru a ne educa sistemul imunitar. Recent, corelațiile dintre flora intestinală și diferite boli au fost investigate intens. Obezitatea, de exemplu, poate fi cauzată de o anumită distribuție a populațiilor de microbi. Corelația dintre cancerul de colon și flora intestinală este, de asemenea, clar evidentă. Astfel, modificările florei intestinale pot cauza sau preveni boli.

Inițial se credea că flora intestinală este saprofită și trăiește fără a face rău gazdei umane, însă recent acest lucru a fost contrazis, deoarece există o simbioză în care omul asigură substratul nutritiv necesar mediului de trai al bacteriilor, iar acestea își aduc contribuția prin intermediul microbiotei, care joacă un rol important în nutriție, în menținerea integrității barierei epiteliale digestive și în dezvoltarea imunității.

Anumite alimente nedigerate sau neabsorbite, inclusiv substanțele din alcool, sunt descompuse de anumite enzime bacteriene și sunt transformate în acizi grași cu lanț scurt și utilizați ca sursă de energie.

Un alt rol important al microbiotei intestinale îl reprezintă faptul că bacteriile colonizatoare produc vitamine, mai ales acid folic și vitamina K, iar prezența acestor vitamine protejează intestinul gazdei de colonizări bacteriene patologice.

Deși flora intestinală are diverse funcții, homeostazia sa în interiorul tractului gastrointestinal este încă în mare parte necunoscută. Distribuția celulară se schimbă de la o persoană la alta și chiar și la aceeași persoană distribuția se schimbă în timp. Înțelegerea și controlul florei intestinale sunt importante în materie de medicină; cu toate acestea, până acum nu a fost dezvoltat niciun model matematic de încredere care să prezică flora intestinală.

Funcțiile microbiotei intestinale

  • Funcția metabolică care se referă la sinteza de acizi grași esențiali, vitamine (cum ar fi cele din complexul B, K), fermentarea și transformarea de acizi biliari, hormoni, medicamente, substanțe cancerigene.
  • Modularea imunității.
  • Producerea de mucus.
  • Regenerarea unor celule.
  • Menținerea unui tranzit intestinal normal.
  • Barieră de apărare împotriva infecțiilor.

Simptome ale unui dezechilibru bacterian

Simptomele depind de locul în care se dezvoltă dezechilibrul bacteriilor. Ele pot varia, de asemenea, în funcție de tipurile de bacterii care sunt dezechilibrate, însă cele mai comune simptome includ:

  • respirație urât mirositoare (halitoză)
  • stomac deranjat
  • greaţă
  • constipație
  • diaree
  • dificultate la urinare
  • mâncărime vaginală sau rectală
  • balonare
  • dureri în piept
  • erupție cutanată sau roșeață
  • oboseală
  • având probleme cu gândirea sau concentrarea
  • anxietate
  • depresie

Factorii care influențează flora intestinală

  1. Dieta – Poate unul dintre principalii factori dacă luăm în considerare modificările atât în tipul de alimentație pe care îl avem în ultimii zeci de ani, cât și în calitatea alimentelor pe care le consumăm. Tipurile de alimente pe care le consumăm au o influență majoră asupra microbiotei intestinale. Dieta multora dintre noi abundă în grăsimi și este săracă în fibre, ceea ce duce la dezechilibre la nivelul florei intestinale. Această alterare a florei intestinale duce, de asemenea, la degradarea mucusului, reducerea nivelul de acizi grași cu lanț scurt și susceptibilitate crescută la agenții patogeni invadatori.
  2. Expunerea la patogeni (infecții virale, bacteriene, parazitare) – Infecțiile sunt una dintre cele mai comune cauze ale disbiozei intestinale. Colonizarea cu bacterii patogene poate induce inflamație în tractul gastro-intestinal. Această stare inflamatorie poate destabiliza microbiota intestinală, rezultând un dezechilibru atât la nivelul compoziției, cât și la nivelul funcțiilor exercitate de microbiota intestinală. În plus, patogenii pot depăși numărul bacteriilor benefice, rezultând suprapopularea cu bacterii infecțioase.
  3. Vârsta – Diversitatea microbiană se dezvoltă în copilăria timpurie și se stabilizează în jurul vârstei de 3 ani. În schimb, o dată cu înaintarea în vârstă și mai ales după 70 de ani, sistemul imunitar slăbește, iar schimbările în ceea ce privește activitatea fizică, digestia și aportul de nutrienți pot afecta compoziția microbiană rezultând disbioza. Această disbioză duce la instaurarea unei stări inflamatorii care poate duce la malnutriție și chiar la probleme mai grave, cum ar fi tumorile.
  4. Stresul – Alături de dietă, stresul reprezintă unul dintre factorii principali care produc dezechilibre la nivelul microbiotei intestinale. Din păcate, societatea în care trăim ne ține într-o stare de stres constant, ne confruntăm cu stres la serviciu, în drum spre casă, acasă, peste tot și cam în orice moment al zilei. Stresul poate afecta motilitatea intestinală, secreția gastrointestinală și chiar permeabilitatea intestinală. Aceste modificări asupra tractului gastrointestinal pot cauza modificări la nivelul microbiotei intestinale.
  5. Diferite medicamente (în special inhibitorii pompei de protoni și antibioticele) – Unele medicamente ca antibiotice și inhibitorii pompei de protoni pot modifica compoziția microbiană din intestin. Inhibitorii pompei de protoni reduc aciditatea în tractul gastrointestinal și cresc pH-ul luminal, iar acest lucru poate duce la suprapopularea bacteriană a intestinului subțire (SIBO).

Tratamentul cu antibiotice poate determina diaree. Aceasta apare la 30% dintre pacienți, fie în timpul tratamentului, posibil chiar până la 2 luni după încheierea acestuia. Diareea asociată antibioticelor poate genera și complicații precum: infecție cu Clostridium difficile, în 25% dintre cazuri după 2 săptămâni de la încheierea tratamentului cu antibiotic și la 50% din pacienți după 4 sau mai multe săptămâni. Clostridium difficile este responsabil de toate cazurile de colită pseudomembranoasă.

Atenție! România este al doilea mare consumator de antibiotice din Europa, iar zilnic peste 90.000 dintre români urmează un tratament cu antibiotic (se administrează aproximativ 600.000 de doze de antibiotic zilnic).

  1. Consumul de tutun și alcool – A fost demonstrat faptul că fumatul produce modificări ale compoziției microbiotei intestinale. În ceea ce privește consumul de alcool, se știe că acesta produce modificări la nivelul compoziției și funcțiilor microbiotei intestinale, însă este nevoie de mai multe studii în acest sens.
  2. Activitate fizică – constantă a fost asociată cu diversitate și abundență crescute ale microbiotei intestinale. De asemenea, exercițiul fizic stimulează producția de acizi grași cu lanț scurt.

Disbioza, factor de risc pentru anumite boli

S-a demonstrat că disbioza este strâns asociată cu anumite boli și afecțiuni, inclusiv:

  • sindromul colonului iritabil
  • boli intestinale, cum ar fi colita
  • candida
  • boală celiacă
  • sindromul intestinului permeabil
  • diabet
  • obezitate
  • sindromul ovarului polichistic
  • afecțiuni ale pielii, cum ar fi eczema
  • boli ale ficatului
  • boli de inimă sau insuficiență cardiacă
  • demență cu debut tardiv
  • boala Parkinson
  • cancer de colon sau rect

Concluzii

Având în vedere că disbiozele pot fi cauzele altor boli inflamatorii gastrointestinale și nu numai, este important să le identificăm din timp astfel încât să luăm măsurile/tratamentul necesar. La momentul actual există mai multe teste care pot identifica disbioza intestinală și mai multe scheme de tratament în funcție de severitatea problemei, dar este important să discutăm aceste aspecte cu un medic specialist.

Indiferent că vă confruntați sau nu cu simptome specifice, este important să aveți grijă la dietă, să evitați tutunul și alcoolul și să aveți un stil de viață activ.

SURSE:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK7670/

https://www.thegutmicrobiome.com/factors-that-influence-gut-microbiota

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/small-intestinal-bacterial-overgrowth/symptoms-causes/syc-20370168

https://www.webmd.com/digestive-disorders/what-your-gut-bacteria-say-your-health

Etichete articol:
Articolul anterior
Analize pentru depistarea permeabilității intestinale
Articolul următor
Ce cauzează scăderea energiei la bărbați? – VIDEO

Vrei să îți spui părerea? Scrie aici!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog introdu o adresă email validă.

Vezi toate articolele din categoria:
Medicină funcționalăSănătate

Te-ar putea interesa și:

Meniu