Ce legătură ar putea exista între durerile de cap, arsurile la stomac și urticarie? Oricât ar părea de ciudat, există! Și se numește intoleranță la histamină. Simptomele intoleranței la histamină sunt foarte asemănătoare cu cele din alergii, indigestii sau chiar gripă, dar nu se tratează ca atare.
Aproximativ 1% din populație prezintă intoleranță la histamină, majoritatea fără să știe. De ce? Tocmai fiindcă experimentează manifestări care aparent nu au nicio legătură unele cu altele și care induc confuzie până și în rândul medicilor. Apar, spre exemplu, constipație și/sau diaree, balonare, arsuri la stomac, migrene, rino-conjunctivită, eczeme, urticarie, puls rapid (tahicardie), hipotensiune arterială. Sunt simptome supărătoare, care trimit pacienții la medic, dar din păcate aceștia nu beneficiază de diagnostic și tratament corect. Mai grav, în majoritatea cazurilor sunt tratate simptomele, fără a fi descoperită adevărata cauză: intoleranța la histamină.
Despre histamină, numai de bine… în cazul persoanelor sănătoase
Histamina este un mesager chimic, asemănător neurotransmițătorilor precum serotonina sau dopamina. Histamina circulă prin tot corpul și are rolul de a modula răspunsul sistemului imunitar la diverși factori și de a transmite mesaje către creier. Histamina nu este, deci, o substanță dăunătoare. Când vorbim despre intoleranța la histamină, nu histamina în sine este problema, ci incapacitatea organismului de a determina buna funcționare a acesteia.
„Intoleranța la histamină rezultă dintr-un dezechilibru între histamina acumulată în organism și capacitatea de degradare a acesteia”, se arată într-un articol publicat The American Journal of Clinical Nutrition.
Histamina funcționează ca un semnal de alarmă, care anunță organismul că există potențiali atacatori. Histamina deține și funcția de reglator al acidității stomacului. Histamina este produsă de celulele imunitare numite bazofile, eozinofile și mastocite, toate fiind implicate în reacțiile sistemului imunitar la factori alergeni sau infecțioși. Histamina determină dilatarea vaselor de sânge, pentru ca leucocitele să poată găsi rapid calea de a ataca infecția sau alergia. Cu siguranță ai fost înțepat de un țânțar sau o albină. Ai observat că pe locul înțepăturii a apărut o reacție inflamatorie. Ei bine, aceasta este o reacție de apărare mediată de histamină.
De unde provine histamina?
Histamina este produsă de celulele organismului uman, dar și de unele bacterii din colon. Multe din bacteriile intestinale sunt capabile să transforme un anumit compus (histidina) din proteine în histamină. Astfel, la nivelul colonului se acumulează cel mai mare nivel de histamină. De aici, histamina străbate peretele intestinal, ajunge în circulația sangvină și este transportată în organism.
În plus, histamina poate proveni și din afara organismului. Histamina este o amină biogenă prezentă, în cantități variabile, în alimentele fermentate (brânzeturi, varză murată, vin, oțet) și în alimentele bogate în proteine (carne, mezeluri, pește). Nivelul de histamină crește odată cu perioada de păstrare a alimentelor. Iată un motiv în plus pentru a prepara și consuma alimente proaspete, evitându-se pe cât posibil reîncălzirea lor. Cantități foarte mari de histamină se acumulează în alimentele alterate. Atenție! Histamina nu poate fi distrusă nici prin fierbere, coacere sau prăjire, nici prin congelare.
Când histamina devine o problemă
În mod normal, cantitatea de histamină din organism este reglată și detoxifiată cu ajutorul a două enzime: diaminoxidaza (DAO) și N-metil transferaza. Însă persoanele care prezintă un defect de metabolizare a histaminei cauzat de un deficit al principalei enzime implicate în acest proces, respectiv DAO (diaminoxidaza, localizată la nivelul mucoasei intestinale), au un risc mare de a dezvolta intoleranță la histamină. Cu alte cuvinte, organismul lor nu reușește să descompună și să elimine histamina, ceea ce determină simptome ale intoxicării cu histamină. Cum histamina circulă prin întregul flux sanguin, ea poate afecta deopotrivă intestinele, plămânii, pielea, creierul, inima și vasele de sânge. Așa se explică varietatea de simptome, care au o singură cauză comună: intoleranța la histamină.
Persoanele cu intoleranță la histamină pot prezenta erupții cutanate (urticarie), înroșirea feței, mâncărimi ale pielii, ochilor sau nasului, înroșirea ochilor și lăcrimare, care mimează reacții alergice, dar care nu se depistează prin analize specifice. Pot avea simptome cardiovasculare, cu scăderi ale tensiunii arteriale, creșteri ale pulsului, dureri toracice. Uneori apar manifestări digestive: arsuri, indigestie, reflux gastroesofagian, diaree, constipație. Completează tabloul clinic atacurile de panică, stările de anxietate, oboseală inexplicabilă, confuzie, iritabilitate, dureri de cap.
Foarte frecvent sunt afectate femeile cu vârste cuprinse între 30 și 55 de ani, care acuză migrene puternice și dureri menstruale. Explicația ne-o oferă dr. Joseph Mercola, reputat specialist în medicină funcțională din SUA: „Nivelul de histamină este influențat de nivelul de estrogen și poate varia în funcție de ciclul menstrual, fiind mare (cel mai grav) în timpul fazei luteale – prima săptămână de la terminarea menstruației și redusă în timpul fazei foliculare – restul perioadei până la prima zi a menstruației”.
Cauze ale intoleranței la histamină
În majoritatea cazurilor, organismul are o capacitate redusă sau chiar absentă de a degrada histamina din următoarele cauze:
- Deficitul diaminoxidazei (DAO) apare ca urmare a unei predispoziții genetice în cazul pacienților cu mutații în gena DAO și alte gene responsabile cu metilarea.
- Deficitul DAO poate fi determinat și de afecțiuni gastrointestinale: boala Crohn, intoleranță la gluten, alergii alimentare, SIBO (Small Intestinal Bacterial Overgrowth)
- Disbioza intestinală (dezechilibrul dintre bacteriile intestinale) poate genera o supraproducție de histamină la nivelul colonului.
- Unele medicamente precum antiinflamatoare nesteroidiene, mucolitice, analgezice, antidepresive, antiaritmice, antihistaminice, betablocante reduc nivelul enzimei DAO în organism. Așa se explică de ce antihistaminicele, deși au rolul de a suprima reacțiile mediate de histamină, paradoxal, întrețin intoleranța la histamină.
- Consumul crescut de alimente bogate în histamină.
Strategii terapeutice pentru a învinge intoleranța la histamină
Aplicarea unei diete de eliminare este unul dintre cele mai bune moduri de a afla dacă o persoană are intoleranță la histamină, susține dr. Joseph Mercola. Vor fi eliminate următoarele categorii de alimente:
- alimentele fermentate: murături, oțet, sos de soia, brânzeturi și lactate fermentate;
- mezeluri, afumături;
- pește, pește afumat, fructe de mare;
- băuturi alcoolice fermentate: vin, șampanie, bere;
- fructe uscate: caise, prune, smochine, curmale, stafide;
- citrice, kiwi, fructe de pădure, ananas;
- nuci, alune;
- avocado, vinete, roșii, spanac, ciuperci.
„Pentru oricine se confruntă cu intoleranță la histamină este necesară respectarea unei diete cu un nivel redus de histamină pentru o anumită perioadă. După aceea, pot fi reintroduse treptat alimente cu cantități mici de histamină, care pot fi tolerate în funcție de fiecare persoană”, spune dr. Chris Kresser, specialist în medicină integrativă.
Pentru a îmbunătăți toleranța la histamină, o măsură importantă este reechilibrarea florei intestinale cu ajutorul unor suplimente pe bază de probiotice și prebiotice. Totodată, pentru a facilita acțiunea enzimei DAO se recomandă suplimentarea dietei cu vitamina C și vitamina B6, care acționează ca antihistaminice naturale.
Surse:
ajcn.nutrition.org/content/85/5/1185.full
articles.mercola.com/sites/articles/archive/2017/01/25/is-histamine-to-blame-for-headache-hives-heartburn.aspx
chriskresser.com/headaches-hives-and-heartburn-could-histamine-be-the-cause/
link.springer.com/chapter/10.1007%2F978-1-4613-0325-1_10
www.histamine-sensitivity.com/histamine_joneja.html
