Sănătate

Este colesterolul singurul vinovat pentru bolile de inimă?

Autor:
Niciun comentariu
Timp citire aprox: 5 minute
Vezi toate articolele despre:
colesterolsănătate cardiovascularăsănătatea inimiizahăr

Scăderea colesterolului este întotdeauna un lucru de dorit pentru reducerea riscului de infarct miocardic şi implicit a riscului de deces. Există multe medicamente, majoritatea pe bază de statine, care susţin că asigură o reducere cu X% a riscului de atac de cord, însă nu se precizează ce înseamnă acest lucru pentru persoanele care consumă medicamentele respective.

Colesterolul şi statinele

În acelaşi timp, există cercetări care arată că peste 75% dintre persoanele care suferă de atacuri de cord au valori normale ale colesterolului. De asemenea, studiile arată că ţările cu un nivel mediu de colesterol mai mare decât cel din SUA, cum ar fi Elveţia sau Spania, se confruntă cu mai puţine cazuri de afecţiuni cardiace, iar pacienţii mai în vârstă, cu valori scăzute ale colesterolului, prezintă riscuri mai mari de deces decât cei cu valori ridicate ale colesterolului. Date recente prezintă capacitatea statinelor de a reduce inflamaţia şi mai puţin de a scădea nivelul de colesterol, aşa cum sunt ele promovate.
Totuşi, care sunt beneficiile folosirii medicamentelor pe bază de statine? Acestea sunt de folos pentru persoanele care au suferit deja atacuri de cord pentru a preveni recidiva şi moartea cauzată de acest motiv. Aceste medicamente au efect în special pentru bărbaţii de vârstă medie, care prezintă mai mulţi factori pentru apariţia bolilor de inimă, cum ar fi hipertensiunea arterială, obezitatea sau diabetul.

Colesterolul – un aliat în susţinerea funcţiilor organismului

Colesterolul este unul dintre multiplii factori (dar nu neapărat cel mai important) care contribuie la riscul apariţiei bolilor de inimă. După cum ştim, colesterolul este o substanţă grasă produsă de ficat, care ajută la efectuarea a mii de funcţii ale corpului. Organismul îl foloseşte pentru a ajuta la construirea membranelor celulare, acoperirea tecilor nervoase şi a unei părţi a creierului. Este o piatră de temelie pentru producţia de hormoni, fără colesterol organismul nefiind capabil să menţină un nivel adecvat de testosteron, estrogen, progesteron şi cortizol. Aşadar, colesterolul în sine nu este un inamic, ci un aliat în susţinerea funcţiilor organismului.

Cât de mult contează calitatea grăsimilor pe care le mănânci?

Unul dintre cele mai mari mituri referitoare la colesterol este că are de-a face cu grăsimile alimentare. Dr. Mark Hyman, renumit nutriționist american, susţine că, deşi cei mai mulţi dintre noi am fost învăţaţi că o dietă bogată în grăsimi cauzează probleme de colesterol, acest lucru nu este în întregime adevărat. Tipul de grăsimi pe care îl mănânci este mai important decât cantitatea consumată. Grăsimile hidrogenate şi cele saturate provoacă niveluri anormale de colesterol, în timp ce omega 3 şi grăsimile nesaturate îmbunătăţesc tipul şi calitatea colesterolului din organism. Aşadar, preocuparea reală nu ar trebui să fie legată neapărat de cantitatea de colesterol, ci mai ales de tipul de grăsimi şi de carbohidraţi rafinaţi din dietă, care conduc la secreţia anormală de colesterol.

Zahărul, vinovat pentru creșterea colesterolului

Știați că cea mai mare sursă de colesterol anormal nu sunt grăsimile, ci zahărul? Zahărul pe care îl consumaţi se transformă în grăsime în interiorul corpului dumneavoastră, iar substanţa cea mai periculoasă din acest punct de vedere este siropul din fructoză de porumb. Această substanţă este prezentă mai ales în sucurile şi alimentele procesate şi este principala cauză nutriţională pentru nivelurile anormale de colesterol.
O altă preocupare este dacă, la nivelul organismului, colesterolul este sau nu oxidat. În cazul unui răspuns afimativ, riscul plăcii arteriale este unul real. De fapt, colesterolul oxidat ar avea drept cauză stresul şi radicalii liberi, care declanşează un cerc vicios produs de inflamaţie şi depunerea de grăsime pe pereţii arterelor. Atunci când particulele mici şi dense de colesterol sunt oxidate, ele devin periculoase şi provoacă un fel de depozite în artere, care devin periculoase pentru sistemul cardiovascular.

Principalii contributori la bolile cardiovasculare

Afecţiunile cardiovasculare apar atunci când funcţii-cheie ale organismului funcţionează greşit, provocând inflamaţii şi dezechilibre cauzate de zahărul din sânge, insulină sau stres oxidativ. Pentru a controla funcţiile biologice importante şi a le menţine în echilibru, trebuie să ţineţi cont de starea generală de sănătate, precum şi de predispoziţiile genetice pentru că acestea pot sta la baza tipurilor de boli la care sunteţi expuşi. Interacţiunea dintre genele dumneavoastră, stilul de viaţă şi mediu determină, în cele din urmă, riscurile pentru bolile din viaţa fiecăruia.

Acest lucru arată că o parte dintre factorii care provoacă dezechilibre pentru sănătatea corpului nostru ar putea fi sub atenta noastră îndrumare. Aceştia includ dieta, nivelul de stres şi nivelul de activitate. Testele specifice pot dezvălui problemele unei persoane cu privire la cantitatea de zahăr din sânge, insulina, nivelul de inflamaţie, nivelul de acid folic, factorii de coagulare, hormonii şi alte sisteme ale corpului care provoacă riscuri de boli cardiovasculare.
Deosebit de importante sunt multiplele cauze ale inflamaţiilor, care trebuie atent evaluate. Inflamaţia poate apărea din cauza unei diete deficitare, a unui stil de viaţă sedentar, a stresului, a bolilor autoimune, a alergiilor alimentare, a infecţiilor ascunse (cum ar fi boli ale gingiilor) şi chiar a toxinelor.
Toţi aceşti factori combinaţi determină riscul apariţiei bolilor de inimă. Specialiştii recomandă ca oamenii să se supună unui examen medical complet care să prezinte care este într-adevăr riscul lor personal cu privire la aceste afecţiuni.

Colesterolul scăzut nu protejează întotdeauna de afecţiuni cardiovasculare

Majoritatea specialiştilor susţin că inflamaţia este elementul-cheie care contribuie la apariţia bolilor de inimă. Un important studiu realizat la Harvard a relevat faptul că persoanele cu un nivel ridicat al proteinei C-reactive (CRP) au avut un risc mai mare de a dezvolta boli de inimă decât persoanele cu un nivel ridicat de colesterol. De asemenea, nivelul de colesterol normal nu a adus niciun fel de protecţie celor cu un grad ridicat de CRP.
Un alt factor care predispune la apariţia bolilor de inimă este rezistenţa la insulină sau sindromul metabolic, care conduce la dezechilibre legate de nivelul zahărului din sânge şi de nivelul insulinei. Peste jumătate dintre americanii cu vârste de peste 65 de ani, dar şi o parte dintre tineri se află în această situaţie, văzută ca un fel de sindrom pre-diabet.
Deşi medicina modernă pierde din vedere interconectarea tuturor sistemelor noastre corporale, dezechilibrele legate de zahărul din sânge au un impact major asupra nivelului colesterolului. Afecţiunile enumerate mai sus pot provoca adesea scăderea colesterolului bun, creşterea nivelului de trigliceride, care conduce la inflamaţie şi apariţia stresului oxidativ. Toate aceste fluctuaţii contribuie la îngroşarea sângelui, coagulare şi alte disfuncţionalităţi care conduc la boli cardiovasculare.
Mai mult decât atât, nivelurile ridicate ale unei substanţe numite homocisteină (aflată în relaţie cu nivelul de acid folic şi cu vitaminele B6 şi B12 din organism) par să fie corelate cu apariţia bolilor de inimă. Deşi există contestatari ai acestei teorii, în practică se observă o legătură strânsă în aceste afecţiuni.
Aşadar, afecţiunile cardiovasculare nu sunt legate doar de colesterol, ci este importantă o privire generală asupra mai multor factori care contribuie la riscul global. Astfel, se pare că dezechilibrale insulinei şi ale zahărului din sânge, alături de inflamaţii se dovedesc a fi mult mai periculoase decât colesterolul. O privire exclusivistă asupra colesterolului poate omite alte detalii extrem de importante în prevenirea şi tratarea afecţiunilor cardiovasculare.

Părerea ta contează pentru noi!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Etichete articol:
colesterolsănătate cardiovascularăsănătatea inimiizahăr
Articolul anterior
Intestinul – al doilea creier
Articolul următor
Cum afectează toxinele fertilitatea


Vino alături de noi în comunitatea
Better Medicine by Zenyth

Aici, nu vei găsi doar un grup, ci o familie bucuroasă să împărtășească cunoștințe și să te susțină pentru a aduce echilibru, armonie și sănătate în viața ta. În plus, ai acces la cele mai noi informații de sănătate, invitații la evenimente și resurse exclusive.

Vezi toate articolele din categoria: Sănătate

Te-ar putea interesa și: