Digestie, Medicină funcțională

Hiperacididatea versus Hipoaciditatea gastrică

Autor:
1 comentariu
Timp citire aprox: 6 minute
Vezi toate articolele despre:
Dietă echilibratăDigestie sănătoasăHiperaciditateHipoaciditateNutrițieSănătatea sistemului digestiv

Pentru majoritatea dintre noi, acidul gastric s-a transformat în inamicul numărul 1 al stomacului, mai ales pentru aceia ce se confruntă des cu simptome neplăcute după fiecare masă. Poate cel mai întâlnit diagnostic pe care oamenii au tendința să şi-l pună singuri, atunci când vorbim despre afecțiuni ale stomacului, este hiperaciditatea. O fugă la farmacie, un medicament antiacid şi problema dispare. Ei bine, nu este deloc atât de simplu şi nu este mereu vorba despre hiperaciditate. Simptome asemănătoare şi deloc plăcute le poate avea şi hipoaciditatea, ce poate apărea şi după o administrare îndelungată de medicamente antiacide. De aceea, considerăm că este necesar să ştim cum să le deosebim astfel încât să le putem trata corespunzător. Începem prin a lămuri rolul acidului gastric.

Ce este acidul gastric şi care este rolul său?

Acidul gastric sau sucul gastric, cum mai este cunoscut, este un fluid digestiv ce se formează în stomac, compus din acid clorhidric (HCI), clorură de potasiu (KCI) şi clorură de sodiu (NaCl). Acidul gastric joacă un rol deosebit de important în digestia alimentelor întrucât descompune proteinele ingerate, activează enzimele digestive ce descompun la rândul lor aminoacizii atât de necesari pentru buna funcționare a organismului, contribuind astfel la asimilarea nutrienților în corp.

Stomacul unui adult secretă în mod normal undeva între 1,2 şi 1,5 litri de acid gastric în fiecare zi. O alimentație mult prea bogată în grăsimi, alcool, cafea, băuturi acidulate şi prăjeli poate creşte semnificativ nivelul de acid gastric secretat de stomac, făcându-şi apariția hiperaciditatea gastrică.

Pe de altă parte, o cantitate prea mică de acid gastric sau absența acestuia din stomac se traduce prin hipoclorhidrie, aclorhidrie sau hipoaciditate. În această situație, proprietățile dezinfectante ale lumenului gastric sunt diminuate, fapt ce cauzează o predispoziție la infecții ale sistemului digestiv, poate cea mai comună fiind cea cu Helicobacter pylori.

Cea mai curentă problemă de care este direct răspunzătoare cantitatea de acid gastric din stomac este refluxul gastroesofagian. Dacă îți întrebi mama, bunica sau vecina farmacistă, cel mai probabil îți vor spune că refluxul apare atunci când suferi de hiperaciditate gastrică şi îți vor recomanda medicamente care să îți scadă nivelul de acid. Ei bine, află că situația poate fi total opusă! Poți suferi de reflux gastroesofagian şi dacă în stomacul tău se găseşte prea puțin acid gastric şi, administrând medicamente care scad aciditatea, nu faci decât să înrăutățeşti situația, iar stomacul tău se va afla în imposibilitatea de a mai digera alimentele.

Aşadar, considerăm că este extrem de important să cunoaştem care sunt simptomele ce apar atunci când este prea mult acid în stomac sau când este prea puțin, aşa încât să le putem diferenția şi trata corespunzător.

Simptome de hiperaciditate

  • Arsuri în capul pieptului.
  • Gust amar periodic sau pe parcursul zilei.
  • Eructații.
  • Te balonezi după mese.
  • Gură uscată.
  • Respirație urât mirositoare.
  • Ai gingiile iritate, sensibile şi poate chiar sângerează.
  • Regurgitarea de alimente acide.
  • Grețuri.
  • Tuşeşti în timpul nopții sau ai senzația de sufocare.
  • Vărsături cu sânge (posibile semne de deteriorare a mucoasei esofagului).
  • Scaune închise la culoare, chiar negre.
  • Sughiți perioade mai lungi de timp.
  • Dificultăți la înghițire (posibil semn de îngustare al esofagului).
  • Pierzi în greutate fără să te aştepți.
  • Disconfort atunci când te apleci sau te întinzi pe spate.
  • Eşti răguşit dimineața sau pe tot parcursul zilei.
  • Iritație cronică în gât însoțită de durere şi uscăciune.

Simptome de hipoaciditate

Despre simptomele hipoacidității am mai scris aici, însă este important să le reluăm. Aşadar, ştii că suferi de hipoaciditate atunci când:

  • Mâncarea îți pică greu, în special carnea.
  • Ai reflux gastroesofagian după fiecare masă.
  • Ai eructații imediat după masă, uneori cu gust şi miros neplăcut.
  • Apar balonările la câteva ore după masă.
  • Apar gazele la câteva ore după masă.
  • Ai senzație de prea-plin în stomac.
  • Suferi de constipație sau diaree.
  • Uneori pot apărea greața, acneea, anemia sau infecțiile fungice.

Cum testezi nivelul de aciditate din stomac?

Aşa cum ai constatat mai sus, hipoaciditatea gastrică are simptome asemănătoare cu cele ale hiperacidității. Deci cum determini totuşi ce se întâmplă cu stomacul tău? Există o serie de teste simple pe care le poți face de unul sigur acasă şi unele mai complicate, pe care le poți face împreună cu medicul specialist.

Poți efectua un test acasă la tine folosind un sfert de linguriță de bicarbonat de sodiu cu 150 ml de apă caldă. Amestecul se bea dimineața, pe stomacul gol şi în câteva minute ar trebui să apară eructații, pentru că se produce dioxid de carbon în stomac. Dacă după 5 minute nu se întâmplă nimic, cel mai probabil suferi de hipoaciditate gastrică. Este indicat să repeți testul măcar 3 dimineți la rând pentru o precizie mai mare.

Un alt test pe care îl poți face acasă este să înghiți o linguriță de oțet din cidru de mere. O senzație imediată de arsură indică prea mult acid gastric, iar dacă senzația de arsură nu apare, înseamnă că ai prea puțin acid gastric.

Analizele de scaun se pot efectua la spital sau clinici private, iar dacă sunt descoperite fibre nedigerate, cel mai probabil hipoaciditatea este vinovată.

Testarea acidității gastrice se realizează de către un specialist. Testul se realizează după ce nu ați mâncat un timp, astfel încât în stomac să nu existe decât lichid. Cu ajutorul unui tub ce se inserează în stomac, se recoltează suc gastric urmând a fi analizată capacitatea celulelor gastrice de a secreta acid necesar digestiei. În cadrul unui test asemănător se poate folosi şi un hormon numit gastrină ce poate fi injectat în organism pentru a urmări nivelul secreției gastrice.

Testul Heidelberg se realizează de către un specialist şi implică înghițirea unei capsule ce măsoară extrem de precis nivelul acidității din stomac.

Ce mâncăm în caz de hiperaciditate sau hipoaciditate?

Cu oricare dintre aceste probleme te-ai confrunta, hipoaciditate sau hiperaciditate, este important să ştii că cea mai mare schimbare şi îmbunătățire pe care o poți face este să îți analizezi stilul de viață şi să iei măsurile necesare. Alimentația, spunem noi, este la baza a numeroase afecțiuni, nu degeaba se spune că eşti ceea ce mănânci. Aşadar, găseşti mai jos două liste cu alimente ce pot creşte sau scădea nivelul de aciditate gastrică.

Ce alimente cresc aciditatea gastrică?

  • Ciocolată – este bogată în cacao şi grăsimi ce pot creşte aciditatea gastrică.
  • Sucuri carbogazoase – mai ales cele care au şi conținut de cafeină.
  • Cafea – în cantități prea mari, cafeina provoacă aciditate. Aşa că dacă te numeri printre cei ce consumă mai mult de o ceaşcă de cafea pe zi şi ai reflux gastric, tocmai ai găsit un posibil vinovat.
  • Alcool – relaxează valva din partea inferioară a esofagului, facilitând apariția refluxului gastric.
  • Prăjeli – sunt bogate în grăsimi şi sunt principala cauză a arsurilor şi a hiperacidității.
  • Carne grasă – porțiile mari de carne grea, precum cea de porc, vită sau miel, stau mai mult timp în stomac şi au nevoie de un timp mai mare pentru a fi digerate, motiv pentru care măresc şansele de apariție a hiperacidității.
  • Lactate bogate în grăsimi – toate alimentele bogate în grăsimi provoacă aciditate, aşa că ai grijă cu dozele de unt sau brânzeturi grase.

Ce alimente scad aciditatea gastrică?

  • Orezul brun – datorită fibrelor esențiale, este minunat şi pentru siluetă şi pentru stomac. La fel şi cuşcuş-ul.
  • Ovăz – fulgii de ovăz pot fi un mic dejun nemaipomenit chiar dacă adaugi stafide (care pot creşte aciditatea), pentru că ovăzul are superputerea de a absorbi şi neutraliza aciditatea gastrică.
  • Ghimbirul – consumat cu moderație, nu doar că reduce aciditatea gastrică, dar face minuni pentru întregul sistem digestiv.
  • Aloe vera – neutralizează aciditatea din stomac şi are capacități uimitoare de vindecare.
  • Banane – sunt fructe alcaline, bogate în fibre, minunate pentru mic dejun sau gustarea dintre mese. Mai poți consuma pepene galben şi verde, mere coapte, pere, mango şi papaya fără griji.
  • Fenicul – reduce aciditatea gastrică şi are şi proprietatea de a regla activitatea sistemului digestiv.
  • Carne de pasăre – dacă nu o prăjeşti şi nu o consumi cu tot cu piele (care este bogată în grăsimi), carnea de pui sau de curcan poate fi o sursă excelentă de proteină ce nu provoacă aciditate.
  • Peşte şi fructe de mare – la fel, atât timp cât nu le prăjeşti, fructele de mare şi peştele pot fi surse excelente de grăsimi bune, nesaturate ce nu provoacă aciditate.
  • Verdețuri şi rădăcinoase – pătrunjelul, conopida, sparanghelul, fasolea verde, broccoli, mazărea verde, țelina, morcovul pot combate aciditatea gastrică, la fel ca orice legumă verde.
  • Salata – poate face minuni pentru persoanele ce suferă de aciditate gastrică însă, atenție, fără brânzeturi grase, dressing-uri în exces, ceapă sau roşii.

Hipoaciditatea gastrică, chiar dacă este mai puțin dezbătută, este la fel de periculoasă ca și hiperaciditatea, întrucât este tot o disfuncție a sistemului digestiv şi, în cazuri mai avansate, este asociată cu o serie de afecțiuni grave: astm, boala Celiacă, boala Addison, boala Graves, tulburări autoimune cronice, diabet,  eczeme, alergii alimentare, boli ale vezicii biliare, cancer de stomac, gastrită, hepatită, lupus, osteoporoză, anemie pernicioasă, psoriazis, acnee rozacee, tireotoxicoză, urticarie, vitiligo, colită ulcerativă, căderea părului, scleroză multiplă, artrită reumatoidă.

Există şi studii care au demonstrat faptul că pe măsură ce înaintăm în vârstă, aciditatea gastrică are tendința să scadă, cele mai afectate fiind persoanele de peste 60 de ani şi femeile aflate la menopauză. Aşadar, este indicat ca alimentația normală să fie completată de o serie de suplimente alimentare ce pot ajuta sistemul digestiv să funcționeze optim.

Pe lângă alimentație, este important să începi să faci exerciții fizice sau orice fel de mişcare îți place, de la dans, yoga, alergat până la karate, pentru că mişcarea este un element cheie pentru sănătatea întregului organism.

Surse:

www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/8612992

www.health.com/health/gallery/0,,20443643,00.html#caffeine

www.health.com/health/gallery/0,,20440834,00.html#aloe-vera-2

www.britannica.com/science/human-digestive-system/Gastric-secretion

draxe.com/acid-reflux-symptoms/

medlineplus.gov/ency/article/003883.htm

en.wikipedia.org/wiki/Achlorhydria

en.wikipedia.org/wiki/Gastric_acid

nutritionreview.org/2013/04/gastric-balance-heartburn-caused-excess-acid/

www.webmd.com/heartburn-gerd/guide/what-is-acid-reflux-disease#3

 

Părerea ta contează pentru noi!

1 comentariu. Lasă un comentariu

  • va multumesc! Din cauza hipoaciditatii am o stare de rau noaptea care nu se termina decat spre dimineata. Am descoperit ca daca iau o ling de otet de casa in apa inainte de cina, e mai bine. Dar daca am uitat, ma asteapta calvarul.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Etichete articol:
Dietă echilibratăDigestie sănătoasăHiperaciditateHipoaciditateNutrițieSănătatea sistemului digestiv
Articolul anterior
Mersul pe bicicletă, terapie la orice vârstă
Articolul următor
Accidentul vascular cerebral: cu ce poate fi confundat?


Vino alături de noi în comunitatea
Better Medicine by Zenyth

Aici, nu vei găsi doar un grup, ci o familie bucuroasă să împărtășească cunoștințe și să te susțină pentru a aduce echilibru, armonie și sănătate în viața ta. În plus, ai acces la cele mai noi informații de sănătate, invitații la evenimente și resurse exclusive.

Vezi toate articolele din categoria:
DigestieMedicină funcțională

Te-ar putea interesa și: