Ce este melatonina?
Melatonina (N-acetil-5-metoxitriptamina) este un hormon secretat de glanda pineală din creier, care se află chiar deasupra „creierului mijlociu“ și are aproximativ mărimea unui bob de mazăre.
Acest hormon este responsabil pentru setarea „ciclului somn-veghe“ și pentru menținerea ritmului circadian al corpului, atâta timp cât se află în cantitate suficientă în corp. Sinteza și eliberarea sa sunt stimulate de întuneric și suprimate de lumină.
Ritmul circadian este termenul mai elegant pentru ceasul intern, care rulează pe un program de 24 de ore, la fel ca ziua. Acest ceas intern joacă un rol critic atunci când adormim și ne trezim, deci reglarea acestuia este esențială pentru tratarea tulburărilor de somn.
Lipsa expunerii la lumină în timpul zilei sau expunerea la lumini puternice seara pot perturba ciclurile normale de melatonină ale organismului.
Cercetătorii consideră că melatonina scade pe măsură ce îmbătrânim și că copiii mici au cele mai ridicate niveluri, lucru care explică probleme de somn la persoanele în vârstă.
Cum funcționează melatonina?
Când suntem expuși la lumină se stimulează o cale nervoasă de la retina din ochi la o zonă din creier numită hipotalamus. Aici se află nucleul suprachiasmatic (SCN), iar SCN inițiază pornirea glandei pineale.
Odată ce SCN pornește glanda pineală, aceasta începe să producă melatonină, care este apoi eliberată în fluxul sanguin.
Precursorul melatoninei este serotonina, un neurotransmițător care derivă din aminoacidul triptofan. Serotonina produce acetilserotonina, care este apoi transformată în melatonină.
Pe lângă rolul său de precursor în sinteza melatoninei, acetilserotonina este, de asemenea, cunoscută ca având beneficii antidepresive, anti-îmbătrânire și cognitive.
Multe dintre beneficiile pentru sănătate despre care se crede că se datorează creșterii nivelului de serotonină pot proveni de fapt din capacitatea serotoninei de a face posibilă producția de melatonină.
La majoritatea adulților, corpul începe să producă melatonină în jurul orei 21:00. Nivelurile cresc apoi brusc și se instalează starea de somnolență.
Dacă corpul funcționează așa cum ar trebui, nivelul de melatonină rămâne ridicat pe parcursul nopții, pentru un total de aproximativ 12 ore. Apoi scade și, în jurul orei 9 dimineața, nivelul revine la un nivel abia detectabil, unde rămâne în timpul zilei.
Melatonina și sistemul imunitar
Se pare că, în timp ce dormim, celulele T ale sistemului imunitar „învață” apărarea împotriva agenților străini într-un proces numit imunitate adaptivă. Moleculele pro-inflamatorii precum IL-2, IL-6 și IL-12 determină acest tip de răspuns, iar melatonina stimulează producerea tuturor celor trei. Prin urmare, somnul odihnitor este esențial, deoarece creșterea nivelului de melatonină sporește capacitatea sistemului imunitar pentru a se adapta și a crea noi răspunsuri.
Citokinele pro-inflamatorii pot contribui, de asemenea, la stresul oxidativ. Structura chimică unică a melatoninei îl face un puternic agent de eliminare a radicalilor liberi, permițând unei molecule să neutralizeze în mod eficient până la patru specii de oxigen sau azot radical diferite. De fapt, melatonina este un antioxidant atât de excelent încât a fost reținută în aproape fiecare organism, de la procariote preistorice până la ființe umane, dovedind că este pur și simplu prea eficientă pentru a nu o păstra.
În plus, melatonina ajută la menținerea activității echilibrate în cadrul sistemului imunitar. Se crede că melatonina ajută la stimularea sistemului imunitar atunci când activitatea este scăzută sau suprimată, precum și la controlul sistemului imunitar în timpul răspunsurilor inflamatorii acute. Se pare că melatonina ajută sistemul imunitar să mențină niveluri sănătoase de activitate.
Melatonina și funcția imună dependentă de sezon
O serie de studii recente subliniază că modificările sezoniere exercită influență asupra funcției imune și melatonina poate juca un rol important în acest aspect. Modificările sezoniere ale funcției imune la animale sunt mediate de durata secreției de melatonină, care acționează ca un semnal fotoperiodic. Astfel de modificări sezoniere ale funcției imune au fost observate și la oameni. Producția crescută de citokine proinflamatorii IFN-gamma și alfa a avut loc în timpul iernii, iar cea mai mare producție de IL-6 a fost raportată la voluntarii sănătoși în timpul sezonului de toamnă / iarnă. La om, modificările sezoniere ale funcțiilor imune pot fi mediate de modificările duratei secreției de melatonină.
Melatonina și senescența imună
S-a dovedit că melatonina ajută la combaterea senescenței imune (deteriorarea sistemului imunitar care vine odată cu vârsta), care provoacă o slăbire dramatică a imunității. Acesta este unul dintre motivele pentru care persoanele în vârstă sunt mai susceptibile la bolile infecțioase cauzate de viruși, bacterii și alți agenți patogeni.
Un sistem imunitar sănătos caută și elimină anomaliile, inclusiv celulele senescente, celulele premaligne și celulele canceroase, dar în cazul senescenței imune, această funcție nu este îndeplinită în mod corespunzător și riscul de boală crește.
O cauză a senescenței imune este producția inadecvată de hormoni care controlează funcția imună, cum ar fi melatonina. La rozătoare s-a demonstrat că creșterea nivelului de melatonină poate inversa senescența imună, întinerind funcția imună.
Astfel, melatonina combate senescența imună în alte moduri, inclusiv:
- Îmbunătățește răspunsurile anticorpilor care „etichetează“ virusuri, bacterii și alți invadatori specifici pentru a fi atacați de diferite componente ale sistemului imunitar.
- Reduce inflamația cronică, o cauză a aproape tuturor bolilor cronice legate de vârstă.
- Îmbunătățește activitatea celulelor T, contribuind la distrugerea mai eficientă a agenților patogeni.
Chiar și cu imunitate sănătoasă, melatonina poate întări răspunsul imun. Recomandăm administrarea de suplimente de calitate, seara înainte de culcare.
Concluzii
În prezent, rolul melatoninei ca factor care poate modula sistemul imunitar este incontestabil. Distribuția aproape omniprezentă a receptorilor de melatonină și sinteza acesteia de către sistemul imunitar stau la baza relației melatonină – sistemul imunitar.
Melatonina acționează atât asupra răspunsurilor înnăscute, cât și a celor specifice ale sistemului imunitar prin mecanisme combinate care implică în principal modularea citokinelor și producerea stresului oxidativ.
Melatonina reglează nivelurile mai multor factori cheie de semnalizare ai sistemului imunitar, care sunt necesari pentru un răspuns imun orchestrat. Împreună, aceste efecte ajută la eliminarea din organism a agenților patogeni infecțioși și la menținerea răspunsul imun la niveluri adecvate și sigure, evitând un răspuns excesiv dăunător sau inflamații excesive.
SURSE:
ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1325257
ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3645767
lifeextension.com/magazine/2020/6/immune-boosting-effects-of-melatonin
