Sănătate

Melatonina și stresul

Autor:
Niciun comentariu
Timp citire aprox: 4 minute

Cunoaștem efectele melatoninei asupra somnului, întrucât acesta este un hormon produs în mod natural de către corp pe timpul nopții, mai exact, la nivelul glandei pineale. Așadar, când este întuneric, corpul produce mai multă melatonină, ceea ce ne ajută să dormim, pe când în timpul zilei, nivelul de melatonină este unul scăzut.

Vezi toate articolele despre:

În cadrul acestui articol ne vom concentra pe efectele melatoninei atunci când vine vorba de stres, mai exact, dacă producția pe timpul nopții a acestui hormon poate avea efecte benefice în gestionarea situațiilor-limită, ce au legătură cu stresul.

Cum se măsoară intensitatea stresului?

Intensitatea stresului poate fi măsurată în funcție de mai mulți parametri, precum:

  • Existența unor niveluri maxime ale hormonilor de stres, cum ar fi cortizolul.
  • Neurotransmițătorii.
  • Modificările fiziologice, cum ar fi creșterea tensiunii cardiace și a inimii.
  • Cantitatea de timp pentru care durează aceste modificări fiziologice în timpul și după stres.

Care sunt cele mai cunoscute efecte ale melatoninei?

În urma a numeroase studii desfășurate pe melatonină, s-a dovedit că aceasta este eficientă pentru:

  • Tulburările de somn.
  • Insomnie.
  • Tensiune arterială crescută.
  • Problemele care apar în urma diferențelor de fus orar.
  • Migrene.
  • Anxietatea care apare înainte de o intervenție chirurgicală.

Care este legătura dintre problemele de stres și anxietate cu boala inflamatorie intestinală?

Pe de o parte, atunci când ne referim la probleme ce țin de un nivel ridicat de stres, prima dată ne orientăm către sănătatea stomacului, care este un semn clar al prezenței unui factor nociv. În cadrul a numeroase studii, subiectele cercetate s-au concentrat pe nivelul de stres și apariția bolilor digestive, având în vedere proprietățile antiinflamatoare puternice pe care le are melatonina.

Boala inflamatorie intestinală este o afecțiune care apare la nivelul intestinului, manifestată prin apariția unei inflamații a peretelui intestinal. Această boală apare din cauza mai multor factori, printre care se numără cei de mediu sau cei intrinseci, dar în același timp, persoanele cu predispoziție genetică la boala inflamatorie intestinală sunt mai susceptibile în a dezvolta această afecțiune. De asemenea, starea de sănătate a persoanelor care se află într-o etapă mai ușoară a bolii se poate agrava în momentul în care apar episoade de stres sever și tulburări cronice de somn, în urma a diverse situații supărătoare, de la divorț până la decesul unei persoane dragi. De aceea, unele studii au raportat faptul că pacienții care suferă de boala inflamatorie intestinală au o frecvență ridicată a tulburărilor de somn și o calitate scăzută a somnului. Este cunoscut faptul că hormonii intestinali joacă un rol important în menținerea răspunsurilor imune normale ale celulelor epiteliale intestinale la microbiota intestinală. De aceea, se suspectează că stresul și tulburările de somn pot afecta hormonii intestinali și pot provoca modificări cronice ale microbiotei intestinale, declanșând boala inflamatorie intestinală la pacienții vulnerabili.

Melatonina se pare că influențează funcțiile fiziologice ale tractului gastrointestinal, inclusiv permeabilitatea, secreția de bicarbonat, utilizarea energiei, motilitatea. De asemenea, atenuează mai multe boli gastrointestinale, inclusiv boala inflamatorie intestinală, enterocolita necrozantă și leziunile ischemice.

Melatonină vs Cortizol, cum le reglăm?

Melatonina este un hormon foarte sensibil la lumină, care este secretat noaptea în cantități mari, iar dimineața se retrage și îi cedează locul cortizolului. Așadar, cele două se află în relație de invers proporționalitate, mai exact, noaptea când melatonina este la putere, creierul nu eliberează cortizol, iar dimineața se întâmplă exact opusul. În momentul în care oricare dintre acestea se dezechilibrează, capacitatea noastră de a dormi este afectată.

În această problemă din cadrul perechii melatonină-cortizol intervine cel mai mult stilul de viață. În trecut, lipsiți de aparate electronice, de poluare și de agitație, strămoșii noștri se culcau odată cu venirea serii și se trezeau de îndată ce răsărea soarele. Din acest motiv, insomniile sau stresul nu reprezentau probleme specifice acelor oameni, iar nivelul de melatonină era în limite normale. În ziua de azi, cea mai mare problemă în procesul de eliberare a melatoninei și a cortizolului este reprezentată atât de expunerea prelungită la lumina artificială și luminile LED de pe ecrane, cât și de întreaga agitație specifică erei în care trăim. De aceea, corpul este atenționat să nu mai elibereze melatonină pe timp de noapte, fapt pentru care oamenii de astăzi, spre deosebire de strămoșii noștri, sunt deconectați de la efectul de veghe al soarelui și de întunericul care provoacă somnul în timpul nopții. Același lucru se aplică și în cazul cortizolului care, din cauza nefuncționării corespunzătoare a ritmului nostru circadian, nu este eliberat dimineața, fapt pentru care ne ridicăm din pat cu greu și apelăm la cafea pentru a ne trezi.

Cortizolul poate provoca trezirea spontană în timpul nopții, fapt pentru care persoanele care se luptă cu probleme de somn au niveluri ridicate de cortizol noaptea, când nivelul ar trebui să fie scăzut. Cel care contribuie la acest lucru este orice tip de factor de stres, care poate crește nivelul de cortizol, inclusiv factorii de stres chimici, toxici, psihologici și emoționali. Tulburările glicemice, tulburările de somn cum ar fi apneea în timpul somnului, precum și infecțiile cronice și alergiile pot provoca, de asemenea, niveluri ridicate. Reglarea cortizolului este importantă, aspect care se abordează odată cu reglarea melatoninei.

Conform specialiștilor în domeniu, poate dura destul de mult ca nivelul de melatonină și cel al cortizolului să se regleze, fapt pentru care se recomandă administrarea unor suplimente alimentare ajutătoare.

  • Ashwaganda este un bun adaptogen, un ajutor nutrițional pentru mintea și corpul nostru și o armă împotriva suprasolicitării, stărilor de neliniște și problemelor de insomnie.
  • Melatonina, după cum spuneam și mai sus, este ajutorul nostru atunci când ne confruntăm cu probleme de somn, perioade stresante sau stări de agitație.

Nu uita!

Cu toate că melatonina este hormonul responsabil pentru somn, în spatele insomniilor pot sta probleme în gestionarea stresului, a anxietății, ce la rândul lor pot ascunde afecțiuni ale intestinului.

Surse:

ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7385569/

healthline.com/health/anxiety/melatonin-for-anxiety#overview

atlanova.com/melatonin-can-be-great-for-stress-relief/

webmd.com/vitamins/ai/ingredientmono-940/melatonin

Etichete articol:
Articolul anterior
Menopauza: Ce facem pentru a rămâne sănătoase și frumoase?
Articolul următor
Te iubesc țânțarii? Iată câteva remedii naturale!

Vrei să îți spui părerea? Scrie aici!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog introdu o adresă email validă.

Vezi toate articolele din categoria: Sănătate

Te-ar putea interesa și:

Meniu