Micuțul meu e alergic la lapte?

„Copilul meu în vârstă de 6 luni are dermatită atopică. I s-au prescris un antihistaminic și o mixtură mentolată pentru prurit. Micuțul nu se odihnește cum trebuie, cred că din cauza mâncărimilor. Ce să fac? În cât timp trece?“, întreabă o mămică pe un forum. Ce nu știe tânăra mamă este că, în multe cazuri, dermatita atopică, eritemul, urticaria pot fi semne ale unei alergii la lapte, iar tratamentul local constând în diferite creme, mixturi nu face decât să întârzie un diagnostic corect și să înrăutățească starea micuțului.

Alergia la laptele de vacă este una dintre cele mai frecvente alergii la sugar și copilul mic. Potrivit World Allergy Organization, prevalența alergiei la laptele de vacă variază între 0,25-4,9% și apare în momentul introducerii proteinei din lapte de vacă în regimul alimentar al bebelușului. Incidența alergiei este mai mică în rândul copiilor hrăniți la sân prin comparație cu cei care primesc o formulă de lapte praf. Specialiștii avertizează că introducerea unei formule de lapte praf la o vârstă prea mică (înainte de 6 luni) favorizează apariția alergiilor, deoarece formulele de lapte praf conțin, în general, alergeni de genul proteinei din lapte (cazeină, lactoglobulină, lactalbumină) sau al proteinei de soia.

Alergia la lapte ține de imunitate

În cazul alergiei la lapte, reacțiile apar imediat, la mai puțin de două ore de la consumul de lapte de vacă. În aceste situații, sistemul imunitar percepe proteina din lapte ca fiind un corp străin și o atacă. Simptomele cele mai frecvente sunt IgE mediate și sunt de natură cutanată (urticarie, angioedem, dermatită atopică) și gastrointestinală (vărsături, diaree, colici). Cea mai severă reacție alergică la lapte este anafilaxia, care apare la câteva minute după consum și care pune în pericol viața copilului. Alergia la lapte poate fi diagnosticată cu ajutorul testelor cutanate sau al testelor sangvine IgE specifice.

Implicarea microbiomului în alergii

Pe lângă expunerea timpurie la alergeni puternici (proteinele din lapte sau soia), un rol important în dezvoltarea alergiei la lapte îl joacă compoziția florei intestinale a bebelușului. Copilul se naște cu un intestin steril, urmând să primească flora intestinală de la mamă. Alături de bacteriile pe care copilul le primește la naștere din flora vaginală a mamei, alăptatul este esențial pentru ca intestinul copilului să fie populat cu o floră sănătoasă. Dacă însă mama are o floră intestinală dezechilibrată, o va transmite și copilului, ceea ce îl va predispune la alergii, dermatite, chiar astm. În literatura de specialitate sunt prezentate numeroase cazuri când alergiile se reduc sau dispar odată ce flora intestinală intră în echilibru.

Ce-i cu intoleranța la lactoză?

Intoleranța la lactoză este diferită de alergia la lapte. În cazul intoleranței la lactoză, reacțiile sunt întârziate, apar la câteva ore sau zile de la consumul laptelui și nu sunt mediate IgE, nu implică sistemul imunitar. Reacțiile sunt datorate lipsei lactazei, enzima care descompune/digeră lactoza (zahărul din lapte). Vorbim în principal despre reacții gastrointestinale (balonări, colici, enterocolită, diaree, steatoree – prezența grăsimilor în scaun), în vreme ce copilul nu ia în greutate sau ia foarte puțin.

Surse:
• jacionline.org/article/S0091-6749(11)01657-5/fulltext
• allergy.org.au/patients/food-allergy/ascia-dietary-avoidance-for-food-allergy
• allergy.org.au/patients/food-allergy/cows-milk-dairy-allergy
• foodreactions.org/allergy/milk.html
• ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4464665/
• ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3881164/
• worldallergy.org/