„Suspectez că băiețelul meu de 5 luni este alergic. Doctorii și-au dat cu părerea – ba că e alergic, ba că are candida… Cert este că are dermatită atopică, reflux, iar de curând am observat și firișoare de sânge în scaun…“, mărturisește mama unui băiețel de 5 luni pe un forum dedicat copiilor cu intoleranțe alimentare și alergii.
„La doar 1 lună, fetița mea a avut o dermatită atopică doar pe obraji, care a trecut de la sine cam într-o lună. La 10 luni i-a apărut pe piept și umeri. Pe obraji are doar puncte roșii și aspre ca o scoarță. Pe umeri și piept sunt mai multe puncte unite, ca niște pete mari, care o mănâncă. Medicul mi-a vorbit de o posibilă intoleranță alimentară la lapte… Dar încă nu e confirmat diagnosticul. Din experiența voastră ce poate fi?“, cere ajutorul pe același forum o altă mămică speriată… În situația lor sunt numeroși copii. Dar nu doar ei au asemenea reacții la alimente, ci și adulții. Știai că colonul iritabil, balonările, eczemele, astmul, chiar migrenele, oboseala cronică, kilogramele în plus pot fi cauzate de o intoleranță alimentară?
Ce sunt intoleranțele alimentare?
Potrivit statisticilor, până la 50% din populația generală suferă de intoleranțe alimentare. Cele mai frecvente intoleranțe sunt la drojdie, gluten, lapte, fructoză. Însă poți avea intoleranță la orice aliment, de la banalii cartofi la mere, de la căpșune la ananas, de la ceaiul verde la rădăcina de ghimbir. Poți avea intoleranțe la substanțe chimice (medicament) sau aditivi alimentari. Din păcate, multe dintre aceste intoleranțe sunt nediagnosticate, simptomele lor fiind puse de regulă pe seama altor probleme de sănătate.
Care sunt simptomele intoleranțelor alimentare?
Intoleranțele alimentare sunt reacții anormale ale organismului la alimente, care se manifestă printr-o mulțime de simptome aparent fără legătură: în vreme ce unele persoane pot suferi de migrene frecvente aparent fără cauză cunoscută, altele au mai multe tipuri de simptome: intestinale, cutanate, respiratorii etc.:
- Probleme neurologice: migrene, dureri de cap, oboseală cronică, depresie, ADHD.
- Inflamații ale cavității orale: gingivită, parodontită.
- Simptome gastrointestinale: sindromul de intestin cu permeabilitate mărită, diaree/constipație, colon iritabil, balonări, gastrită, reflux gastroesofagian, malabsobție.
- Probleme respiratorii: astm, congestie nazală, sinuzite recurente, tuse cronică.
- Disfuncții metabolice, endocrine: obezitate, diabet, hipertensiune, sindrom metabolic, boli tiroidiene.
- Probleme articulare: artrită reumatoidă, dureri musculare.
- Probleme ale pielii: dermatită, acnee, psoriazis.
- Probleme de imunitate: imunitate scăzută, alergii, afecțiuni autoimune.
Cum diagnosticăm intoleranțele alimentare?
Intoleranțele alimentare pot fi diagnosticate cu ajutorul testelor de intoleranță, așa cum este Testul Alcat. Odată diagnosticată o intoleranță, cel mai bun tratament este dieta. În primă fază, în funcție de gravitatea intoleranței, alimentele la care avem intoleranță sunt excluse pentru o perioadă de 3-6 luni. Ulterior, acestea sunt introduse prin rotație. Dieta de rotație presupune rotirea alimentelor la 4 zile, interval in care organismul poate să elimine orice urmă de alergen.
În cazul depistării intoleranțelor alimentare, tratamentul trebuie să vizeze cauzele, nicidecum simptomele. Un suferind poate fi tratat cu o varietate de medicamente și creme, fără însă să se facă eforturi de a descoperi factorul care cauzează problema. Așadar, cheia în intoleranțele alimentare este prevenția prin dietă!
Reacțiile la alimente
În medicină sunt folosiți mai mulți termeni pentru a descrie reacțiile la alimente.
- Intoleranțele alimentare. Apar atunci când unele alimente irită sistemul digestiv al unei persoane sau când o persoană nu poate digera la propriu un aliment.
- Alergiile alimentare. Apar atunci când sistemul imunitar percepe drept străin și periculos un aliment și creează anticorpi pentru a lupta cu el.
- Sensibilitățile alimentare. Apar atunci când o persoană are sporadic reacții negative (crampe abdominale, reflux gastric) la anumite alimente, reacții care nu apar întotdeauna și nu sunt întotdeauna aceleași. Sensibilitățile alimentare mai sunt numite și alergii alimentare întârziate.
Care sunt diferențele dintre intoleranțele și alergiile alimentare?
Chiar dacă intoleranțele alimentare nu pun viața în pericol, pe termen lung acestea afectează sănătatea și calitatea vieții. Oricare ar fi diagnosticul – intoleranță sau alergie, este nevoie de un management clar al problemei. Pentru aceasta trebuie cunoscute diferențele dintre cele două reacții pe care le pot da alimentele obișnuite.
| Intoleranță alimentară | Alergie alimentară | |
| Definiție | Răspuns fiziologic al organismului, nemediat imunitar, tradus prin dificultatea/imposibilitatea de a digera anumite alimente.
Cunoscută și ca hipersensibilitate alimentară non-alergică. |
Răspuns specific, mediat imun al organismului la un alergen/antigen (cel mai frecvent proteină). |
| Fiziologie | Organismul nu poate digera sau absorbi corespunzător nutrienții/proteinele din alimente.
Când organismul intră în contact cu alimentul/substanța la care are intoleranță, leucocitele cresc în volum și determină un răspuns inflamator. |
Sistemul imunitar percepe proteinele din alimente ca fiind corpi străini și îi atacă.
Când organismul întâlnește alergenul, este eliberată imunoglobulina E (IgE), un anticorp. IgE se atașează pe suprafața mastocitelor, care încep să elibereze histamină. Mastocitele se găsesc în țesuturile din piele, din mucoasa nazală. Histamina eliberată de mastocite provoacă simptomele specifice alergiilor: strănuturi, secreții nazale, tuse, mâncărimi etc. |
| Vârsta de debut | Apare încă din primele luni de viață.
Frecventă și la vârstă adultă. |
Apare în copilărie, frecventă la copiii mai mari.
Apare și la adulți care nu au suferit în copilărie. |
| Simptome | Simptome cronice. Poate fi afectat orice sistem din corp.
Crampe abdominale, grețuri, reflux gastric, balonări, diaree, constipație, sindromul de colon iritabil, erupții cutanate, eczeme, dermatite, psoriazis, acnee, sinuzite, rinite, astm, tuse neproductivă, dureri articulare, poliartrită reumatoidă, oboseală cronică, fibromialgie, migrene, cearcăne, depresie, sindromul de hiperactivitate la copii, obezitate, sindrom metabolic (diabet, hipertensiune). |
Simptome acute. Sunte afectate căile respiratorii, pielea, tractul gastrointestinal.
Urticarie, mâncărimi, prurit, umflarea gâtului, secreții nazale, inflamarea mucoasei conjunctivale și lăcrimare, răgușeală, respirație șuierătoare, grețuri, vărsături, dureri abdominale, confuzie mentală, leșin, șoc anafilactic, chiar deces. |
| Cauze comune | Lactoză, alimente obișnuite (legume, fructe etc.), substanțe chimice (ex. salicilatul, tartrazina, acidul benzoic), aditivi și conservanți alimentari, mucegaiuri etc. | Alune, nuci, fistic, semințe de pin, nucă de cocos, semințe de susan, lapte, ouă, fructe de mare, soia, grâu etc. |
| Când apare? | Este adesea legată de cantitatea de aliment consumată – poate să nu apară până persoana în cauză nu consumă o cantitate mare din alimentul respectiv.
De exemplu, o persoană cu intoleranță la lactoză poate să bea o cafea cu lapte, fără să aibă simptome neplăcute. Intoleranța se poate manifesta puternic însă la un pahar cu lapte. |
Apare la ingerarea unei cantități foarte mici, chiar la urme din alimentul alergen. |
| Tipuri de reacții | Imunologice, farmacologice, gastrointestinale, metabolice, psihosomatice, toxice. | Imunologice. |
| Timpul de reacție | 30 minute până la 2-3 zile. | Câteva secunde până la o oră. |
| Diagnostic | Test respirator (depistarea hidrogenului din aerul expirat). Teste pentru intoleranțe – Testul Alcat (analiză de sânge), dieta de excludere/rotație. | Teste cutanate, teste de sânge, dietă de rotație. |
| Prevenție | Evitarea alimentelor la care există intoleranță. | Evitarea alimentelor alergene, hrănirea copiilor la sân. |
| Tratament | Evitarea alimentelor la care există intoleranță, dietele de rotație. | Evitarea alimentelor alergene, antihistaminice, corticosteroizi. |
