Sănătate, Trăiește sănătos cu Simona, Video

Anevrismele aortice: abordarea corectă salvează viața – VIDEO

Autor:
Niciun comentariu

Patologia anevrismală a aortei este una dificilă și puțin abordată la noi în țară, iar pentru unele localizări ale anevrismelor, chiar deloc. De asemenea, frecvența acestei patologii este una mare și subdiagnosticată. Cercetări serioase indică faptul că, în ceea ce privește doar anevrismele aortice toraco-abdominale, apar 10 cazuri noi pentru fiecare 100.000 de locuitori/ an. Pentru țara noastră, aceasta presupune că apar apoximativ 2.000 de bolnavi/ an. Dintre aceștia, medicii estimează că sub 25 ajung să fie operați.

Vezi toate articolele despre:

Invitatul Simonei Dragomir din această emisiune, dr. Călin Popa, medic primar chirurgie cardiovasculară, supraspecializat în chirurgie vasculară, ne-a povestit cele mai importante informații despre anevrisme și despre ce avem de făcut în această situație.

Aproximativ 10% din populația cu vârsta peste 60-65 ani a suferit un anevrism

Arterele sunt niște vase de sânge care seamănă cu niște conducte elastice. Această elasticitate se pierde odată cu trecerea timpului, aspect ce influențează și capacitatea de dilatare prea pronunțată a arterelor. Dilatările respective ale lumenului vascular pot apărea în orice regiune a arterelor aorte, de la o porțiune mică până la întreaga lungime a acestora, această problemă purtând numele de anevrism. De ce aorta își pierde elasticitatea? Acest lucru se întâmplă din cauza unor infiltrate (anumite substanțe) care se depun pe pereții aortei, diferențele între zonele afectate și cele sănătoase determinând creșterea unor umflături care pot conduce la afectarea întregului sistem circulator.

Ca factori de risc, există boli genetice care conduc la dilatarea aortică, însă este bine de știut că nu ne putem naște cu anevrisme, ci pot apărea pe parcursul vieții. În general, predispoziția la anevrisme apare la fel ca în cazul bolilor cardiovasculare, fumatul, sedentarismul, dieta dezechilibrată, dar și diabetul putând conduce la dilatarea arterelor.

Se pare că aproximativ 10% din populația cu vârsta peste 60-65 ani a suferit un anevrism, însă, din păcate, lucrul acesta se poate produce și la vârste fragede, dat fiind factorii de risc care sunt din ce în ce mai întâlniți în rândul tinerilor. În determinismul acestor anevrisme, un procent foarte mare se datorează proceselor aterosclerotice pe care le suferă aorta. Din cauza aceasta, anevrismele în general apar după vârsta de 50 de ani, dar uneori pot apărea și în cazul pacienților mai tineri, de 30 de ani, care nu prezintă un fond care să favorize aceste probleme.

Care sunt simptomele prin care ne putem de-a seama că este vorba despre un anevrism?

Există câteva indicii pe care, dacă le depistăm, ne pot ajuta să mergem la timp la medicul cardiolog pentru a ni se confirma sau nu diagnosticul. În cazul unui anevrism, este bine să știm că simptomele specifice sunt:

  • Tulburări respiratorii, dispnee – se simte o lipsă de aer, pacientul are senzația că nu poate termina inspirația, lucru care se datorează anevrismelor care ocupă cavitatea toracică.
  • Tahicardia – inima bate mai repede, având în vedere poziționarea în partea stângă a aortei, care în caz de anevrism jenează inima, lasă amprente pe cavitățile din acea zonă și nu permite pomparea suficientă a sângelui.
  • Sughițul – surprinzător, sughițul poate anunța că este vorba despre un anevrism, deoarece nervul frenic, cel prin care sunt transmiși stimulii nervoși în timpul sughițului, se află poziționat în zona în care apar anevrismele.
  • Tulburările de deglutiție – pacientul poate înghiți doar alimente semi-lichide, fără să poate deloc să le înghită pe cele solide.

Cum se diagnostichează un anevrism?

Având în vedere simptomele enumerate puțin mai sus, putem să ne dăm seama că în cazul anevrismelor nu există o simptomatologie tipică, ce să ne conducă direct către un diagnostic cert. De aceea, de cele mai multe ori, pacienții ajung să treacă prin cabinetele mai multor medici specialiști, până când se ajunge la concluzia că este nevoie și de o investigație pentru detectarea unui posibil anevrism. Investigația aceasta este tomografia computerizată cu substanță de contrast, însă se ajunge de multe ori să se facă abia după ecografiile, radiografiile și celelalte teste care nu permit vizualizarea corectă. Există o explicație destul de simplă pentru acest lucru, deoarece medicul cardiolog face o ecografie cardiacă datorită căreia poate fi observată inima, însă din cauza faptului că anevrismele se află situate în spatele inimii, acest tip de investigație nu permite vizualizarea lor.

Ce variante de tratament avem la dispoziție în caz de anevrisme?

Datorită progresului științei, metodele de tratament în cazul anevrismelor au evoluat, existând mai multe variante în funcție de localizarea acestora. Astfel, anevrismul de aortă subrenal se poate trata chirurgical prin deschiderea abdomenului și înlocuirea segmentului dilatat cu o proteză vasculară, adică o arteră din material sintetic. În același timp, anevrismul aortei ascendente, mai exact segmentul de aortă care pleacă din inimă, poate fi înlocuit prin deschiderea toracelui și înlocuirea segmentului dilatat de aortă cu același material ca în cazul anevrismului de aortă subrenal.

O veste bună este aceea că este posibilă tratarea anevrismelor și prin metode non-chirurgicale, adică de exemplu cele de aortă subrenale pot fi endoprotezate, adică se pune o proteză pe calea unei artere periferice cu ajutorul unor catetere ghidate sub control radiologic. Rezultatul este același ca în cazul deschiderii abdomenului, însă nu mai este nevoie de întreaga operație chirurgicală, atât intervenția fiind mai ușoară, cât și recuperarea pacientului. Totuși, nu toate persoanele pot apela la această metodă mai ușoară, caracteristicile anevrismelor trebuind să se încadreze în niște parametrii pe care medicul specialist le investighează pentru a stabili cum se va desfășura intervenția.

Pentru mai multe informații despre subiectul emisiunii, vă invităm să accesați întregul material video de la începutul acestui articol, de unde veți putea afla:

  • Ce este un anevrism?
  • Din ce cauze apare?
  • Care sunt simptomele specifice?
  • Este o afecțiune specifică persoanelor trecute de 50-60 de ani sau poate apărea și la tineri?
  • Cum se diagnostichează un anevrism?
  • Care sunt variantele de tratament?
  • Poate fi prevenit anevrismul aortic?

Vizionare plăcută!

Etichete articol:
Articolul anterior
Stările psihice, exercițiile fizice și microbiota – VIDEO
Articolul următor
Femeile, sportul și hormonii de feminitate – VIDEO
Nu am găsit niciun rezultat.

Vrei să îți spui părerea? Scrie aici!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Vezi toate articolele din categoria:
SănătateTrăiește sănătos cu SimonaVideo
Meniu