Luana Show, Psihologie, Video

Managementul stresului informațional la elevi

Autor:

Vorbim despre o eră a informației, despre cum este cea mai importantă resursă pe care o avem la dispoziție, ca și cum toate acestea sunt lucruri noi. Ei bine, informația se află la bazele culturii și omenirii în general, de la începuturile timpului. Cum se schimbă acum accentul și cum facem față noilor provocări? Cum filtrăm marea de informații cu care suntem bombardați? Cum impactează stresul generat de perioada actuală procesul de asimilare și metabolizare a informațiilor vorbim cu Alexandru Bordea, trainer și coach, invitatul Luanei Ibacka la Ziarul de Sănătate.

Vezi toate articolele despre:
copiișcoalăstres

Ceea ce urmează să citiți sunt doar câteva informații din ceea ce puteți afla urmărind întreaga emisiune, cu un simplu click pe materialul de mai sus.

  • Despre stres s-a discutat de multe ori, însă mereu este ceva nou de descoperit, ceva ce merită menționat. Stresul este răspunsul corpului și psihicului nostru în fața unei situații dificile, solicitante, fie pe palier pozitiv, fie negativ. Având în minte această descriere, stresul informațional este reacția, răspunsul nostru subtil în fața unei situații de natură informațională.
  • Școala online cu care ne confruntăm masiv pe perioada pandemiei aduce un nivel suplimentar de stres în ceea ce privește acumularea, fixarea informațiilor noi. Unul dintre aspecte ține de procesele de picturalizare. Picturalizarea pozitivă apare atunci când citești o carte, de exemplu, și o imaginezi vizual, îi faci o reprezentare vizuală pe harta ta mentală. Picturalizarea negativă intervine atunci când ești simplu spectator, ca în cazul filmelor sau jocurilor video. Din cauza lipsei de implicare fizică în cazul școlii online, există o deteriorare în ceea ce privește procesele de picturalizare.
  • Lipsa prezenței efective îi face pe copii să asocieze școala pe calculator cu o lume a jocurilor. Se plictisesc foarte repede și îi poți pierde mult mai ușor ca profesor în timpul procesului de predare, față de o interacțiune față în față. Extinderea școlii în online pe o perioadă mai lungă de timp, mai ales în perioadele de formare, care sunt atât de sensibile, riscă să încurajeze acest autism dat de virtualizare.
  • O altă provocare a învățării online este că rata de retenție a cursurilor virtuale este de doar 11%. Se reține mai puțin decât am crede din mediul online.
  • La nivelul creierului, zona care activează pentru efortul fizic este aceeași care se activează pentru efortul mental. Un copil care face sport poate fi mai ușor activat și pentru efortul mental.

Una dintre schimbările de perspectivă pe care le putem face în această perioadă, legat de învățare și școală, este să înțelegem că nu putem pune acești ani în paranteză, așteptând să treacă și să ne implicăm abia la revenirea la un normal pe care îl știam înainte de pandemie. Există perioade în care se pot antrena diverse abilități în etapele de dezvoltare intelectuală a celor mici. Este important să nu punem pe pauză această perioadă gândindu-ne că vom recupera mai târziu. Anumite achiziții ce țin de puterea de concentrare, de curba atenției pot fi mult mai greu recuperate ulterior dacă nu sunt antrenate la timpul potrivit.

Etichete articol:
copiișcoalăstres
Articolul anterior
Terapia prin lectură – Amanții
Articolul următor
Tot ce trebuie să știm despre fațetele dentare!
Nu am găsit niciun rezultat.

Vrei să îți spui părerea? Scrie aici!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Vezi toate articolele din categoria:
Luana ShowPsihologieVideo