Constatările din ultimii ani au scos în evidență că dietele sărace sau lipsite total de gluten și proteina din lapte îmbunătățesc considerabil viața copilului diagnosticat cu autism. ”Glutenul și cazeina, proteina cea mai importantă din lapte, au potențial inflamator ridicat. Nu-i de mirare că intestinul copilului este în permanență inflamat. Are dureri de burtă, nu asimilează cum trebuie hrana, este agitat, nimic nu-i pare să-i priască”, explică biologul.
Cu ce înlocuim laptele și alimentele cu gluten?
Odată cu introducerea în viața copilului a unei diete, care să nu conțină aceste tipuri de alimente, neplăcerile încep să dispară. Variantele sunt multiple și taman bune să ofere acestor copii toți nutrienții de care au nevoie. Un gust bun și mai cu seamă, o liniște, ce-i poate ajuta să evolueze și să le fie mai bine. ”Pe piață au apărut extrem de multe tipuri de făinuri, foarte sănătoase, hrănitoare și gustoase. Fără grâu sau secară, ele pot ajuta mămicile să pregătească pâine, dulciuri, biscuiți, preparate extrem de bune pentru copiii lor”, spune biologul Martac. De asemenea, mălaiul, orezul, meiul, hrișca sunt variante ce merită încercate. Și sortimentele de lapte fără lactoză, vegetal, se găsesc acum în supermarketuri sau magazine specializate, în special online, care pot ajuta copiii să aibă o alimentație sănătoasă, menită a nu le inflama intestinul.
Sistemul lor digestiv, sursa bolii
”Singura problemă este că acești copii au tendința să respingă toate alimentele noi. Sunt foarte selectivi și este dificil pentru părinți să-i facă să înțeleagă, să accepte că noul aliment le face mult mai bine decât cel cu care erau obișnuiți”. Chiar și așa, în cazul copiilor cu autism nu trebuie renunțat la ideea unei astfel de diete. În sprijinul celor afirmate de biologul Maria Martac vin și cercetările realizate de dr. Natasha Campbell-McBride, ea însăși mamă a unui astfel de copil. Medicul a descoperit că în cazul acestor copii, problema este sistemul digestiv. Altfel spus, nu li se dezvoltă flora intestinală normală. Ca urmare, scrie dr. Campbell în cartea sa, ”Sindromul GAPS. Sistemul Digestiv și Problemele Psihologice“, sistemul digestiv al acestora, în loc să fie o sursă de sănătate, devine o sursă majoră de toxicitate. Bacteriile patogene din sistemul lor digestiv atacă pereții intestinului, făcându-i permeabili, astfel încât toxine și bacterii pătrund în circulația sangvină și ajung la creier.
Terapiile comportamentale ce și-au dovedit eficiența, sprijinul tutorilor, o dietă bogată în alimente, care să nu le inflameze intestinul, pot fi pași importanți, pe care acești copii îi pot face în drumul lor lung spre vindecare. Pași, ce dau speranțe și forță părinților, șanse reale copiilor.
