Multe femei experimentează o serie de simptome neplăcute înainte de ciclul menstrual, între care se numără: retenția de apă, pofta de dulce sau de carbohidrați în general, sâni umflați și dureroși, balonare, dereglarea tranzitului intestinal, dureri și crampe abdominale.
De cele mai multe ori, medicul ginecolog ne asigură că este normal să ne simțim așa. Și totuși, există cel puțin 2 remedii care ne pot ajuta să ne simțim mai bine: vitamina B6 și semințele de in.
Vitamina B6 poate reduce durerile și crampele abdominale
Vitamina B6 este larg răspândită în alimente, sursele cele mai bogate fiind carnea de pui și ficatul. O găsim însă și în pește (somon, ton, sardine, hering), în nuci și arahide, în pâine și în cereale integrale. Dintre produsele de origine vegetală, lintea, avocado, dovleceii și bananele conțin cea mai mare cantitate de vitamina B6. Cea mai bogată sursă este drojdia nutrițională, cu un conținut de vitamină B6 de 4,4 g/100 g.
Unele studii clinice sugerează că doze mari de vitamină B6 (100 mg/zi – doză care nu are cum să fie acoperită din alimentația normală și necesită un supliment) pot ajuta la diminuarea simptomelor sindromului premenstrual (în special dureri și crampe abdominale.) Rezultatele acestor studii sunt încă în curs de evaluare pentru concluziile finale.1
Semințele de in ajută la reducerea inflamației
Semințele de in vin cu multe beneficii:2 ne aduc fibre, vitamine, minerale, lignani și, într-o proporție perfect echilibrată, acizi grași esențiali omega 3 și omega 6, importanți pentru lubrifierea tuturor țesuturilor și pentru membranele ceulare. S-au făcut multe cercetări și studii clinice în special pentru a demonstra efectele asupra tranzitului intestinal, dar semințele de in vin cu mult mai multe beneficii. Ajută la reducerea inflamației, la reducerea riscului de boli cardiovasculare, susțin pancreasul și sistemul imunitar, ajută la reducerea colesterolului, la controlul greutății și al glicemiei și, nu în ultimul rând, ajută la diminuarea simptomelor sindromului premenstrual (probabil prin reducerea inflamației) și ale menopauzei.
Doza terapeutic activă este de 2 linguri pe zi. Dacă nu sunteți obișnuiți cu o cantitate mare de fibre în alimentație, începeți cu 1 linguriță și creșteți treptat cantitatea la câteva zile, până ajungeți la cele 2 linguri. Important este să utilizați semințe întregi, pe care să le păstrați în frigider și pe care să le măcinați cu o râșniță de cafea doar înainte de consum. Se pot pune în iaurt sau se pot presăra peste salată. Nu cumpărați semințe gata măcinate. Uleiurile din interiorul lor oxidează rapid și nu veți mai beneficia de efecte lor benefice.
Semințele de in pot fi consumate pe perioade mai lungi de timp, în cure. Este nevoie de cel puțin 2 săptămâni pentru a vedea efectul lor. Ca bonus, pielea dumneavoastră va deveni mai luminoasă.
Semințele de in conțin o cantitate apreciabilă de lignani, o categorie aparte de fitoestrogeni. Lignanii au și rol antioxidant, contribuind la neutralizarea radicalilor liberi.
Denumirea științifică a substanței active este Secoisolariciresinol Diglucozid (SDG). Semințele de in sunt cea mai bogată sursă de SDG. După ingerare, SDG este metabolizat în formele active enterodiol și enterolactonă. Cercetările au arătat că cei 2 metaboliți au efecte pozitive pro- sau anti-estrogenice, activități antioxidante și abilitatea de a induce sau de a inhiba activitatea unor enzime.3
În anul 2012 a fost publicat un studiu în Journal of Medical Food în care au fost studiate efectele SDG asupra unui grup de 90 femei aflate în perioada de post-menopauză. Femeile au fost împărțite în 3 grupuri. Primul grup a primit 100 mg SDG, al doilea grup a primit semințe de in (90 g/zi conținând 270 mg SDG), iar al treilea grup a primit placebo. Studiul a consemnat efectele pozitive ale administrării de SDG (indiferent că a provenit din semințe de in sau din supliment). Nu s-au consemnat efecte în cazul administrării de placebo.
Prezența acestor fitoestrogeni face ca semințele de in să nu fie recomandate pentru femeile însărcinate, pentru mamele care alăptează, pentru femeile care suferă de ovar polichistic, fibrom uterin sau endometrioză (e posibil ca ele să aibe deja prea mult estrogen). De asemenea nu sunt recomandate bărbaților cu risc de cancer de prostată. Aceștia vor putea consuma semințe de in numai după ce medicul care îi are sub observație își va da acceptul.
De asemenea, din cauza cantității mari de fibră, consumul de semințe de in nu este recomandat persoanelor care suferă de afecțiuni inflamatorii intestinale (colon iritabil, boală Crohn, colită ulcero-hemoragică).
Dacă apar efecte secundare ale consumului de semințe de in – balonare, flatulență, constipație sau diaree – reduceți doza, faceți o pauză de câteva zile și beți mai multă apă (cca. 2 l apă/ zi).
Bibliografie
- Vitamin Basics, The Facts about Vitamins in Nutrition DSM Nutritional Products. Burger Druck, Waldlirch, Germany 2007.
- Dr. Gillian McKeith – Hrana vie pentru sănătate – Curtea Veche Publishing, 2006.
- Jennifer L.Adolphe, Susan J. Whiting, Bernhard H.J.Juurlink, Lilian U. Thorpe – Health effects with Consumption of the flax lignan secoisolariciresinol diglucoside – British Journal of Nutrition, vol 103, issue 7, apr.2010, pp 929-238.
