Spiritualitate

Apa sfințită vindecă trupul și sufletul

Autor:
Niciun comentariu
Timp citire aprox: 3 minute
Vezi toate articolele despre:

Apa este materia fără de care viața nu ar putea exista și este posesoarea celei mai bune memorii dintre toate substanțele de pe pământ, fiind de patru ori mai mare decât memoria metalului. Nicio materie pe pământ nu e atât de adaptabilă și „înțeleaptă“ precum apa. Apa e moale, dar erodează piatra, dăruiește viață și nu cere nimic în schimb. Apa înseamnă dinamism și este atât de sensibilă, încât își schimbă proprietățile structurale doar de la cuvintele pe care le „aude“. Așa se explică faptul că prin rugăciunea rostită asupra ei, apa devine mai folositoare pentru organism, fără a-și schimba compoziția chimică.

Pregătirea pentru spiritualizarea creației

Rugăciunile pentru binecuvântarea și sfințirea apei reprezintă o practivă veche în rânduiala Bisericii creștine, fiind alături de alte rugăciuni de binecuvântare a naturii și a omului în diferite momente ale vieții sale la fel de vechi precum Biserica. Slujba prin intermediul căreia apa se transformă în agheasmă face parte din categoria ierurgiilor, care includ rugăciuni de binecuvântare și sfințire a firii înconjurătoare și a lucrurilor de folos omului. Chiar dacă urmările păcatului originar s-au răsfrânt asupra întregii firi, Mântuitorul Iisus Hristos și-a legat activitatea Sa pământească de natură, oferindu-i posibilitatea de a reveni la armonia inițială. Astfel, sfințind chiar firea omenească pe care Și-a asumat-o, Hristos a dat ucenicilor Săi puterea de a sfinți firea înconjurătoare, de a o aduce din nou sub înrâurirea harului divin, spre folosul oamenilor și slava lui Dumnezeu. Omul împăcat cu Dumnezeu atrage cu sine toată zidirea spre Dumnezeu, ca un fel de pregătire a transfigurării creației de la sfârșitul lumii.

De ce are apa sfințită la Bobotează o putere deosebită de vindecare și sfințire?

Cuvântul „agheasmă“ provine din limba greacă și înseamnă „sfințire“, iar la noi, cuvântul înseamnă atât apă sfințită, cât și slujba pentru sfințirea acesteia. În rânduiala Bisericii ortodoxe, agheasma poate fi de două feluri, cu slujbe și recomandări specifice. Agheasma mică se poate săvârși de către preoți în biserică (la începutul fiecărei luni) sau la casele credincioșilor (mai ales în zilele de miercuri și vineri). Agheasma mare se săvârșește într-o singură perioadă a anului, în preajma sărbătorii Botezului Domnului, atât în ajun (când preoții merg la casele credincioșilor), cât și după Sfânta Liturghie din ziua de Bobotează. Se spune că apa sfințită de la Bobotează are o putere deosebită pentru că această transformare a apei în agheasmă are loc chiar în ziua în care Mântuitorul a sfințit apele, botezându-se în Iordan. De asemenea, slujba aghesmei mari este mai lungă și are un caracter mai festiv decât cea a aghesmei mici, ambele rânduieli de cult putând fi regăsite în cartea de slujbă numită Molitfelnic.
Odată sfințită, apa devine simbolul Duhului, care-l recreează pe om din apa botezului, pentru împărăția cerurilor și semnifică întreaga creație, izbăvită și sfințită de Dumnezeu. În binecuvântarea apei din ziua de Bobotează, cerem și ne rugăm ca scopul inițial al apei, ca sursă de viață, binecuvântare și sfințenie să ne fie descoperit nouă atunci când o bem. La slujba sfinţirii celei mari a apei se cere, prin rugăciunile întocmite de Sfântul Sofronie, patriarhul Ierusalimului din secolul VII, ca apa să fie „izvor de nestricăciune, dar de sfinţenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, diavolilor pieire, îndepărtarea puterilor celor potrivnice, plină de putere îngerească“. Ne rugăm, de asemenea, ca ea să fie, pentru cei ce vor fi stropiţi sau vor gusta din ea, „spre curăţirea sufletelor şi a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfinţirea caselor şi spre tot folosul“.

Agheasma ne amintește de Botez și ne conduce spre viața veșnică

Agheasma mare are putere sfințitoare și tămăduitoare, se păstrează în Biserică într-un vas special (numit Agheasmatar) și este folosită la slujbe de exorcizare, curățire și sfințire. Rânduiala bisericească spune că agheasma mare se consumă pe nemâncate timp de opt zile în șir, începând din ajunul Bobotezei până la încheierea praznicului, pe 13 ianuarie. După aceea, ea se poate lua numai după Spovedanie, înainte de anaforă. Se pot stropi cu agheasmă mare casa, curtea și grădina, pentru a le feri de rele. Totodată, apa sfințită de Bobotează are într-însa darul și puterea divină, ajutând la însănătoșirea bolnavilor, tămăduirea rănilor, apărarea de cele rele, de necazuri și de primejdii. Agheasma se păstrează curată și proaspătă vreme îndelungată, fără a da semne de învechire sau alterare. Totuși, acest lucru poate depinde și de vrednicia preotului slujitor și de credința celui care folosește apa sfințită.
În Biserica romano-catolică, la intrarea în lăcașul de cult se găsește un vas cu apă sfințită, în care credincioșii își trec degetele și fac semnul crucii. Se spune că acest ritual ar fi pentru reînnoirea credinței, pentru curățarea de păcate și pentru protejarea de spiritele rele.
Când consumăm ceva sfințit, noi înșine ne sfințim, iar dacă mâncăm ceva necurat, noi înșine ne întinăm. Când consumul de apă sfințită este unit cu rugăciune, post și credință, se dobândește sănătatea trupească și sufletească, se sfințește tot ce ține de casele oamenilor, se alungă duhurile necurate, teama, frica de moarte și orice primejdie. Această apă sfințită și sfințitoare ne amintește de Botezul nostru și ne conduce spre Împărăția cerurilor și spre viața veșnică.

Etichete articol:
Articolul anterior
Cum trebuie să ne rugăm?
Articolul următor
Sfinții doctori fără de arginți – o viață închinată slujirii aproapelui

Vrei să îți spui părerea? Scrie aici!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Vezi toate articolele din categoria: Spiritualitate

Te-ar putea interesa și: