În această emisiune, aflăm care este originea tuturor acestor afecțiuni, de la Luana și invitata sa, dr. Raluca Pavlișan, nutriționist, medic specialist medicină de urgență.
Totul pornește din intestin
Încă de când se formează viața în uterul mamei, ulterioarele afecțiuni și probleme de sănătate pot fi corelate cu acel moment incipient. Așadar, totul se leagă și nimic nu se întâmplă fără rost pe parcursul vieții, inclusiv tipul de naștere prin care copilul a fost adus pe lume, fiind definitoriu pentru traiul lui de atunci încolo.
De aceea, copiii născuți prin naștere naturală, datorită faptului că intră în contact cu placenta mamei și inclusiv cu microbiomul mamei din canalul vaginal, își vor dezvolta o anumită rezistență. Cu alte cuvinte, toate bacteriile benefice (lactobacilii și bifidobacteriile) ajung să populeze pielea bebelușiilor și să le furnizeze apoi un microbiom sănătos.
Trecând la copiii născuți prin cezariană, aceștia prezintă un alt tip de floră, formată din malassezia, fungi, stafilococi, streptococi, întrucât prima dată aceștia intră în contact cu pielea mamei. Astfel, tipul de naștere se adaugă componentei genetice*, adică o predispoziție la alergii, eczeme, aspect ce favorizează contactul mult mai ușor cu dermatite atopice și alte probleme ale pielii.
*Predispoziția genetică reprezintă un deficit la nivel enzimatic, adică un deficit al unei proteine care poartă numele de filagrină și care se ocupă de dezvoltarea keratinocitelor sau celulelor care se află la suprafața pielii și care, în contextul dermatitei, ajung să facă acele zone solzoase de la nivelul mâinilor.
Implicarea microbiotei presupune popularea cu specii de stafilococi într-un procent de 30% până la 60% din cazuri în rândul copiilor. Acest lucru se întâmplă și din cauza stresului care se instalează înainte de naștere, bebelușul trecând printr-o transformare de la „căsuța” din uterul mamei, la lumea din afară. Aici se adaugă și anxietatea părinților, mai ales dacă este vorba despre primul copil, ambele aspecte generând modificări la nivelul pielii.
În primele luni de viață, microbiomul intestinal al copilului este dependent de cel al mamei
Medicul ginecolog este o persoană foarte importantă atât în viața mamei, cât și în cea a bebelușului. De aceea, încă din primele luni de sarcină, acesta ar trebui ca în cazul în care pacienta prezintă obezitate sau este cunoscută cu teren atopic (rinită alergică, dermatită atopică, astm bronșic) să o îndrume către medicul nutriționist.
Așadar, testul de microbiom intestinal pe care medicul nutriționist îl efectuează are rolul de a arăta microflora specifică acelei paciente, la momentul respectiv. Acest test nu este universal pentru toate problemele, de aceea, medicul nutriționist cu competență în microbiom trebuie să evalueze fiecare pacientă în funcție de istoricul ei. De exemplu, în cazul unei paciente cu teren atopic, se efectuează un test de microbiom pentru atopii, la o pacientă cu sindrom de colon iritabil, test de disbioză pentru hiperpermeabilitate intestinală, la o pacientă cu trecut de neoplazii, un alt tip de test de microbiom etc.
Probiotice versus prebiotice
Probioticele sunt bacteriile „bune”, de care intestinul și organismul are nevoie.
Prebioticele reprezintă hrana pentru acele bacterii bune, pentru că nu este suficient doar să aducem probiotice în organism în caz de deficiențe, ci este nevoie să fie și hrănite pentru a facilita înmulțirea și procesul de autoîntreținere al lor.
Două dintre alimentele bogate în prebiotice sunt usturoiul și ceapa, în timp ce alimentele bogate în probiotice sunt iaurtul și chefirul, varza murată, dar și oțetul de mere, de care flora noastră are nevoie pentru a fi în armonie.
Pentru mai multe informații despre subiectul emisiunii, vă invităm să accesați întregul material video de la începutul acestui articol, de unde veți putea afla:
- De ce apar mâncărimile, eczemele, iritațiile sau alte afecțiuni ale pielii?
- Ce sunt microbiota sau microflora intestinală și microbiota pielii?
- Care este legătura dintre intestin și piele? Dar cea dintre intestin și circuitul mamar?
- Cum pot fi explicate afecțiunile pielii prin intermediul concepției fiecărui om?
- Sunt copiii născuți pe cale naturală „apărați” de problemele pielii? Cum este influențată microflora acestor copii?
- Cât de mult influențează predispoziția genetică ulterioarele probleme ale pielii?
- Cât de importante sunt prebioticele şi probioticele pentru viață?
- Cum arată tabloul clinic întâlnit în dermatita atopică?
Vizionare plăcută!
