Sindromul ovarelor polichistice este cea mai răspândită tulburare de reproducere din lume. Statisticile arată că între 8% și 20% dintre femeile ajunse la vârstă reproductivă suferă de sindromul ovarelor polichistice, aproape jumătate dintre ele nereușind să rămână însărcinate. 90%-95% dintre femeile care vin la clinicile de fertilitate pentru că nu pot rămâne însărcinate din cauza lipsei ovulației suferă de sindromul ovarelor polichistice (SOP).
Excesul de insulină: Cauza profundă a sindromului ovarelor polichistice
În volumul „Sindromul ovarelor polichistice“, cei doi autori – dr. Jason Fung și dr. Nadia Brito Pateguana identifică simptomele acestui sindrom și atrag atenția asupra cauzei profunde: excesul de insulină. Autorii avertizează, de asemenea, că sindromul ovarelor polichistice se asociază cu risc crescut de boli cardiace, cancer ovarian și endometrial și diabet de tip 2.
Cartea oferă o strategie alimentară de combatere a sindromului ovarelor polichistice și este un ghid pentru femeile care suferă de această problemă, un ghid scris cu claritate și susținut de dovezi științifice și experiențe personale. De altfel, cartea începe cu experiența personală a dr. Nadia Brito Pateguana, ea însăși suferind de ovare polichistice și având dificultăți în a rămâne însărcinată.
Ce este și ce nu este sindromul ovarelor polichistice?
Pentru validitatea unui diagnostic de sindrom al ovarelor polichistice (SOP), clinicienii trebuie să confirme prezența a două dintre următoarele trei afecțiuni: hiperandrogenism, menstruații neregulate și ovare polichistice. În pofida criteriilor de diagnostic clare, există persoane care au simptome, dar care nu indică neapărat sindromul ovarelor polichistice. Este cazul adolescentelor, la care ciclurile neregulate, hiperandrogenismul și ovarele polichistice pot fi toate prezente în timpul pubertății normale. Pentru evitarea unor tratamente excesive, clinicienii ar trebui să aștepte până în al treilea an de menarhă pentru a confirma diagnosticul de sindrom de ovare polichistice la adolescente.
Hiperandrogenismul și ovarele polichistice nu se limitează exclusiv la sindromul ovarelor polichistice. Sunt și alte condiții sau boli care imită sindromul ovarelor polichistice și care ar trebui excluse prin anamneză și investigații de laborator. Dintre acestea, autorii amintesc: sarcina, hiperprolactinemia (exces de prolactină), tulburările tiroidiene, hiperplazia suprarenală congenitală non-clasică, sindromul Cushing, hiperandrogenia (exces de hormoni androgeni, indus de o tumoare sau de medicamente).
Riscurile cu care se asociază sindromul ovarelor polichistice
Sindromul ovarelor polichistice trebuie considerat mai mult decât o simplă tulburare în care sunt prezente excesul de păr facial, acneea și problemele de reproducere. Sindromul ovarelor polichistice se asociază cu risc crescut de diabet de tip 2, atac de cord, accident vascular cerebral și chiar cancer. Aceste boli se întâlnesc de obicei la femeile aflate la menopauză.
Insulina: veriga de legătură dintre sindromul ovarelor polichistice și obezitate
Un procent de 50-60% dintre femeile cu SOP au obezitate abdominală, indiferent de indicele de masă corporală. Se pare că un nivel ridicat de insulină este factorul primar de stimulare a secreției ovariene excesive de testosteron și că acest nivel ridicat de hormoni androgeni (hiperandrogenism) este responsabil pentru trăsăturile masculinizante specifice sindromului de ovare polichistice, printre care acneea și hirsutismul.
Cum nu se tratează SOP?
„Trăiesc cu SOP de mai bine de 20 de ani, am luat în jur de zece medicamente diferite și am fost supusă unui număr mare de proceduri medicale, pentru a masca diversele forme de manifestare ale acestei boli. Din cauza ciclului menstrual neregulat și a acneei, am început să iau anticoncepționale din adolescență. După câțiva ani, hirsutismul meu a devenit mai accentuat, așa că am recurs la îndepărtarea cu laser a părului, care este costisitoare și durează mult. Cu părul de pe față a fost cel mai greu, căci e stânjenitor și dureros de îndepărtat“, își descrie experiența dr. Nadia Brito Pateguana.
Modificându-și dieta și stilul de viață, dr. Nadia Brito Pateguana a reușit să rămână însărcinată și să aibă doi copii. „Astăzi nu mai iau nici o pastilă. Nu mai sunt prediabetică. Nu am hipertensiune arterială. Nu sunt supraponderală. Nu am ficatul gras, nici acnee depresie sau anxietate. Dorm bine. Îmi place cum arăt și cum mă simt. Și vreau aceleași lucruri și pentru tine. Dar iată care este secretul. Nu poți să te îndopi cu pastile ca să te simți mai bine, căci niciunul dintre aceste medicamente nu tratează hiperinsulinemia, cauza de bază a SOP“, notează autoarea.
Slăbitul și sindromul de ovare polichistice
Chiar și niveluri reduse de pierdere în greutate, de 5-10%, ameliorează semnificativ toate aspectele sindromului ovarului polichistic, printre care menstruațiile neregulate, anovulația și hiperandrogenismul (hirsutism și acnee) și îmbunătățesc markerii metabolici ca lipidele și zaharurile din sânge. Atenție însă la dietele hipocalorice! Recomandarea de a mânca mai puțin și de a face mai multă mișcare este clară, simplă, dar aproape ineficientă, arată dr. Nadia Brito Pateguana și dr. Jason Fung. Obezitatea este un dezechilibru hormonal, nu caloric. Prin urmare, trebuie reglați hormonii pentru a slăbi. Insulina este principalul agent atât al obezității, cât și al SOP, iar soluția este scăderea nivelului de insulină.
Care este alimentația optimă în sindromul ovarelor polichistice?
Dieta recomandată de cei doi autori este o dietă cu un conținut redus de carbohidrați. Deși această dietă este numită „ketogenică“, autorii spun că intenția nu este creșterea nivelului de cetone, ci scăderea nivelului de insulină.
Dieta pentru scăderea nivelului de insulină presupune următorii pași:
- Restricționarea severă a zahărului adăugat.
- Restricționarea severă a carbohidraților rafinați, în special cereale.
- Consum moderat de proteine alimentare.
- Consum liber de grăsimi naturale.
În strategia propusă de cei doi autori este inclus și postul intermitent – un interval de 16 ore de repaus alimentar și un interval de 8 ore în care pot fi luate două mese. Autorii prezintă liste cu alimentele permise și cu cele interzise, alimente care au cea mai mică reacție insulinică, alimente cu reacție insulinică moderată și alimente cu cea mai mare reacție insulinică.
Ca bonus, cartea „Sindromul ovarelor polichistice“ conține și 50 de rețete culinare, plus o varietate de planuri alimentare pentru a pune în practică noile cunoștințe.
Cine sunt autorii?
Dr. Jason Fung este un expert mondial în obezitate și post terapeutic. A scris mai multe cărți, printre care bestsellerurile internaționale „Codul greutății corporale“, „Codul diabetului“ și „Codul cancerului“.
Dr. Nadia Brito Pateguana este medic naturist, axat pe problemele pacienților cu sindrom metabolic. A ajutat sute de femei care suferă de sindromul ovarelor polichistice să învingă infertilitatea prin modificări ale regimului alimentar.
