Nutriție

Usturoiul – medicament în peste 50 de boli

Autor:
Niciun comentariu
Timp citire aprox: 14 minute

Cunoscut din cele mai vechi timpuri, usturoiul – Allium sativum în dosarele ştiinţei – a fost cultivat şi întrebuinţat în bucătăria egiptenilor, chinezilor, indienilor, grecilor, romanilor etc., fie în stare crudă, fie pentru condimentarea mâncărurilor, fie în prepararea conservelor sau în farmaceutică.

Vezi toate articolele despre:

Plantă foarte răspândită pe glob şi apreciată de medicina tradiţională a multor popoare, usturoiul are din vechime o reputaţie excelentă. Efectele terapeutice ale usturoiului erau bine cunoscute în trecutul îndepărtat, fiind menţionate în cele mai vechi manuscrise.

Usturoiul este un prețios remediu natural utilizat în fitoterapie, fiind corelat cu starea de vitalitate, regăsindu-l denumit în tradițiile străvechi ca „secretul vitalității” și de aceea, bătrânii spun că nu ar trebui să existe o zi fără usturoi.

Cum poate fi utilizat usturoiul?

Planta poate fi folosită sub orice formă. Toate părțile plantei sunt active, putându-se consuma frunzele tinere, până când planta ajunge la maturitate, dar cele mai puternice beneficii sunt în căței: ei sunt arhisuficienți.

Chiar și pentru cei care strâmbă din nas, pentru că nu le place mirosul, există așa-numitul “rocambole”, care este mult mai dulce la gust, iar mirosul mai puțin intens.

Mici secrete pentru atenuarea mirosului

Câteva picături de ulei/esență de angelică, frunzele de pătrunjel, mărul ras amestecat cu miere, boabele de cafea, toate atenuează mirosul intens al usturoiului.

De asemenea, pentru a atenua mirosul intens, se poate mânca, scoțându-i germenele din interior, care este foarte bogat în derivați alilici, cei care îi dau mirosul atât de „hulit”. Mirosul de usturoi mai poate fi absorbit și dacă se face o gargară cu alcool 30% ori cu alcool mentolat 1% diluat în două treimi apă. După această gargară, respectiva soluţie se scuipă imediat (nu se înghite).

În zilele noastre, în farmacii și plafare există extract de usturoi sub formă de capsule, fiind simplu de administrat sub această formă și eliminând astfel problema mirosului neplăcut.

Când era folosit domnul usturoi?

În rețetele tradiționale, găsim formule care mai de care mai apetisante și mai sănătoase ale usturoiului. De aceea, acolo unde oamenii trăiesc mai mult decât în orice altă parte a lumii, unde bătrânii sunt plini de putere, cu mintea clară și potenți, iar procentajul afecțiunilor canceroase este cel mai scăzut din lume, acolo este prezent usturoiul.

„Peste tot unde găsim usturoi, găsim și sănătate!“ și invers „Peste tot unde găsim sănătate, găsim și usturoi!”

Pe vremuri, în timpul marilor epidemii de ciumă, medicii purtau măști îmbibate în usturoi pisat, atunci când se duceau să consulte bolnavii. Statisticile actuale relevă că în regiunile unde se mănâncă mult usturoi, cancerul face puține victime.

A cucerit cu mult timp în urmă Egiptul

Descoperirile arheologice din mormintele piramidelor din Egipt atestă folosirea cu generozitate și pe scară largă a usturoiului. Ei îl venerau ca pe o plantă sacră, având rol major în ritualurile legate de jurăminte sacre. Mâncărurile cu usturoi ajutau miile de sclavi să aibă randament, vigoare și să fie mult mai rezistenți. Inscripțiile din interiorul piramidei Gizeh relatează despre utilizarea usturoiului ca obiect de cult la înmormântarea faraonilor sau pentru a testa “fecunditatea” femeilor, ori era folosit pentru confecționarea de coliere din căței de usturoi, pe care le purtau copiii la gât ca să îi apere de paraziți.

Dioscoride și Pliniu afirmau în lucrările lor că vechii egipteni considerau usturoiul un aliment – “plantă de leac”, prețuindu-l foarte mult.

„Trandafirul puturos“ la greci

Grecii îl mâncau în cantități impresionante și îl foloseau și ca protecție împotriva demonilor.

Atleții antichității mâncau întotdeauna, înainte de a intra în competițiile Jocurilor Olimpice, unul-doi căței de usturoi, pentru a face față eforturilor.

Marele doctor al antichității, Galenus, îl considera un “panaceu universal al țăranilor”, iar profetul Mahomed îl recomanda ca mijloc de apărare împotriva mușcăturilor de șarpe.

În Evul Mediu era folosit ca dezinfectant, în prevenirea bolilor, contra ciumei spre exemplu, benefic în tratarea febrei, multe popoare obișnuiau să îl poarte sub formă de lănțișoare, ca amulete “antivampirice”, după care medicii Renaşterii au făcut din el un leac cu virtuţi universale.

Usturoiul și tradiția românească

Și la români, usturoiul a fost și este prețuit pentru nenumăratele beneficii asupra sănătății, prin puterile sale tămăduitoare, el fiind leac pentru răceală, gripă, guturai, febră tifoidă, izgonind orice rău.

Usturoiul este asociat cu Sfântul Andrei în folclorul românesc, de aceea tradiția recomandă să fie mâncat, să se ungă cu el ușile, ferestrele în ziua acestui sfânt.

Ce găsim în usturoi?

Usturoiul s-a înscris o vreme printre „marii uitaţi“ ai farmacopeei. Ştiinţa modernă a început să-l redescopere, iar promisiunile lui nu sunt deloc minore. Foarte bogat în calorii, cu gust specific, puternic, poate fi păstrat timp îndelungat.

100 g. de usturoi proaspăt conțin aproximativ 140 kcal și conțin:

Substanțe nutritive: albumine – 6-7 mg, glucide – 23-27 mg, grăsimi – 0,1-0,5 mg.

Substanțe minerale: Calciu – 38 mg, Clor – 30 mg, Fosfor – 134 mg, Magneziu – 36 mg, Potasiu -515-540 mg, Sodiu – 32 mg.

Vitamine: B1 – 0,2-0,5 mg, B2 – 0,08-0,5 mg, B3 – 0,5-0,6 mg, C – 14-20 mg, în special în frunze, E – 25-29 mg.

Oligoelemente: Fier -1,4-1,7 mg, Iod – 0,094 mg, Mangan – 0,94 mg, Zinc – 1 mg.

Celuloză – între 0,90-1,20 mg.

Apă – 61-64 g.

Cantitatea mare de zahăr natural (binefăcător) îl situează în fruntea tuturor legumelor şi fructelor, superior chiar strugurilor, prunelor, merelor şi perelor, fiind la egalitate cu bananele, măceşele şi cartofii.

Principalii constituienți organici intens activi sunt: uleiul eteric – format din 67 de compuși, acizii organici neazotați, fitohormonii, enzimele, antibioticele: alicina și garlicina.

Dintre componenţii principali ai usturoiului cu acţiune special terapeutică vom aminti uleiul esenţial (0,1 -3.6%), care derivă din sulfura de divinil şi alil-vinil-sulfoxid. Aceste substanţe au importante proprietăţi bactericide.

Procentul ridicat de substanţă uscată se datorează inulinei care, odată ajunsă în organismul omului, este transformată în fructoză, situând astfel usturoiul în rândul alimentelor deosebit de hrănitoare şi regenerante.

Alţi componenţi din structura aparent complicată a usturoiului sunt: alistaina I şi II, gerlicina, acidul sulfocianic, izosulfocianatul de alil, alcolidina A şi B.

Unele substanţe au proprietăţi hormonale.

Usturoiul mai conţine acizi organici (nicotinic), biotina, pectine, mucilagii, enzime, unele substanţe radioactive pe bază de uraniu care nu sunt deloc nocive, cât şi alte substanţe încă nedefinite chimic precis.

Usturoiul este cel mai bogat rezervor natural de catalază.

Pe lângă acţiunea preventivă şi curativă antivirală şi antitumorală, usturoiul are o puternică acţiune antisclerotică şi hipotensivă, administrat sub formă de extract combinat cu suc natural de lămâie sau cu oţet natural de mere şi miere.

Alte extracte au acţiune antitoxică – depurativă, scăzând, de exemplu, urea sanguină şi colesterolul chiar sub pragul inferior al normalităţii adultului.

Usturoiul și metabolismul

Usturoiul are prin componentele pe care le conține și pe care le-am amintit și o acţiune favorabilă asupra întregului metabolism, începând cu absorbţia intestinală (coeficientul de utilizare digestivă) şi terminând cu metabolismul celular al multor substanţe utile, inclusiv arsenicul: de exemplu, luciul irizat al părului „mâncătorilor de usturoi“ se explică astfel şi nu prin conţinutul său în arsenic.

Usturoiul – substanţă chimică dezinfectantă

El conține, de asemenea, o substanță chimică – tioaldehida – foarte înrudită cu un alt dezinfectant binecunoscut, formaldehida. După părerea unor specialiști, cantitatea de tioaldehidă conţinută într-un bulb de usturoi este suficientă pentru a feri aproape permanent o persoană de răceală.

Doi savanţi sovietici, LJ. Postovki şi M.P. Bedniaghin, au extras din usturoi alicina extrem de activă faţă de vibrionul holeric şi alţi microbi. Ea are o acţiune inhibantă de inactivare a enzimei sulfhidrice din celulele tumorale canceroase. Deşi alicina a fost izolată în stare pură în 1944, mecanismul ei de acţiune a rămas încă obscur.

Usturoiul – medicament natural în diferite tradiții

În lumina tradiţiei orientale şi a experienţelor făcute, s-a confirmat și în această direcție că usturoiul este nu numai un aliment valoros, ci şi o plantă medicinală cu multiple efecte terapeutice. Se ştie că, în vechime, usturoiul era folosit în scop profilactic în caz de holeră (cum raportează Granch), de tifos şi febră tifoidă (după Minchin) şi chiar în gripă (H. Leclerc).

Acţiunea antimicrobiană a usturoiului a fost demonstrată experimental încă din prima jumătate a secolului.

Beneficiile în cazul tractului digestiv

Fusaganger a constatat, în 1931, eficacitatea usturoiului în putrefacţiile intestinale; un cercetător englez, Ross, citează mai multe cazuri de colită tratată şi vindecată prin intermediul usturoiului. În 1945, Ianovich a introdus suc de usturoi în colonii de bacterii, ajungând la concluzia că acestea încep să se imobilizeze după două minute, după alte 10 fixându-se complet.

S-a demonstrat astfel că usturoiul poate fi folosit cu succes în diferite infecţii intestinale, inclusiv în tuberculoza intestinală, el având totodată şi o acţiune de stimulare a sucului gastric şi a secreţiei biliare, ajutând la digestia alimentelor. Se cunosc, de asemenea, efectele antihelmintice,  împotriva limbricilor şi oxiurilor și eliminarea lor pe cale naturală, prin administrarea sub formă de suc sau clisme cu decoct, precum şi faptul că stimulează puterea de contracţie a vezicii biliare.

Unele substanţe chimice naturale extrase din usturoi pot fi folosite în tratamentul aterosclerozei şi anemiei. Profesorul Reuter a citat date statistice din care reiese că în ţările în care se consumă mai mult usturoi se înregistrează mai puţine cazuri de ateroscleroză şi de alte boli arteriale provocate de obstrucţiile pe care le produc grăsimile acumulate pe căile de circulaţie ale sângelui.

Această legumă are acţiune bactericidă asupra florei patogene intestinale, combătând putrefacţiile atât de frecvente în unele colite. Usturoiul oferă rezultate satisfăcătoare şi în gastritele anacide şi hipoacide.

Tratarea împotriva virusurilor și a bacteriilor

De asemenea, usturoiul poate fi utilizat în infecţiile bronşice şi în gripe. Americanul Klosa a constatat, tratând un lot de bolnavi de gripă cu usturoi o ameliorare rapidă a simptomatologiei, fără complicaţii postgripale. Pe baza acestor studii, el a emis ipoteza, confirmată ulterior şi de alţi cercetători, că uleiul volatil din usturoi s-ar uni cu anumiţi componenţi ai virusurilor inactivându-i destul de repede.

Profesorul Reuter a afirmat că usturoiul distruge rapid şi unele bacterii, în unele cazuri fiind mai eficient decât penicilina.

Studii și experiențe realizate pe grupuri de oameni

Profesorul vest-german Hans Reuter, expert la un institut de cercetări din Koln, a efectuat o serie de experienţe care au confirmat virtuţile terapeutice ale usturoiului. Într-unul din teste, două grupe de voluntari au consumat zilnic aceeaşi cantitate de unt – primului grup i s-a servit unt obişnuit, celui de-al doilea grup i s-a dat unt care conţinea un ulei natural de usturoi. După o perioadă s-a constatat că tuturor membrilor celui de-al doilea grup le-a scăzut în mod sensibil rata colesterolului în sânge.

O altă experienţă a cuprins un grup de voluntari care au fost examinaţi pe parcursul a patru săptămâni în care au mâncat zilnic numai câte 3 grame de usturoi. La sfârşitul experimentului s-a constatat că subiecţii au avut un colesterol mai scăzut decât cel înregistrat cu o lună înainte.

Tot în aceeași direcție, un alt studiu efectuat în India de medici indieni pe bolnavi de hipercolesterolemie a demonstrat o reducere înalt semnificativă statistic a colesterolului în sânge (colesterolemie).

Tratarea afecțiunilor cardiovasculare

Consumat cu regularitate, usturoiul constituie un bun remediu în tratamentul cardiopatiei ischemice, reducând mult riscurile accidentelor cardiovasculare.

În ceea ce priveşte intervenţia usturoiului în scăderea presiunii sanguine la hipertensivi, ea a fost probată ştiinţific în 1921 când, pentru prima oară, Loeper şi De Bray au făcut ample experimente pe animale şi oameni.

Un alt cercetător, Ortner, a raportat, în 1929, 80 de cazuri de hipertensiune arterială tratate cu usturoi, demonstrând că usturoiul are o valoroasă acţiune hipotensivă, manifestată prin efecte profund binefăcătoare asupra circulaţiei periferice şi contractilităţii inimii. Experienţele sale au fost reluate mai târziu de dr. Piotrowski, iar dr. Madeus a constatat efectele antinicotinice ale usturoiului, mai ales în cazul intoxicaţiilor cronice datorate fumatului.

După cercetătorul M. Loeper, usturoiul acţionează prin vasodilataţia arteriolelor şi capilarelor, stimulând forţa de contracţie cardiacă, dilatând vasele coronare care hrănesc muşchiul inimii, având ca rezultat scăderea tensiunii arteriale atât minime, cât şi maxime, toate acestea generând scăderea frecvenţei cardiace.

Tradiția chineză și tratamente pe bază de usturoi

Un vechi tratament chinezesc folosit atât pentru combaterea afecţiunilor cardiovasculare, cât şi pentru prevenirea sclerozei şi a altor boli de uzură se bazează pe o tinctură preparată din usturoi cu adaos de miere naturală de salcâm şi propolis. Cercetarea medicală modernă a încercat să găsească justificarea ştiinţifică a acestui tratament. S-a ajuns astfel la concluzia că bulbii de usturoi datorită variatei compoziţii în ulei volatil, hidraţi de carbon, acid sulfocianic, glucozide etc. acţionează cardiovascular – hipotensiv (efecte vasodilatatoare), acţionează asupra circulaţiei periferice, dar are şi proprietăţi de dezinfectant, expectorant, calmant al spasmelor musculatorii netede (inflamaţii bronho-alveolare), antimicrobian, antibiotic (pulmonar şi floră intestinală).

Asocierea cu miere de salcâm (ce conţine glucozizi de natură flavonică, ulei volatil şi alte substanţe cu utilizare terapeutică antiseptică şi calmantă), precum şi cu propolis, bogat în flavonoide (ce au peste 40 de acţiuni terapeutice) şi în acid ferulic, influenţează sistemul circulator, având o acţiune diuretică, de drenare a bilei, estrogenă, bactericidă, bacteriostatică, ridică extraordinar de mult valoarea preparatului.

Explicându-i conţinutul şi găsindu-i justificarea ştiinţifică, medicina modernă l-a acceptat ca atare în arsenalul său terapeutic naturist. La ora actuală există în lume numeroase produse farmaceutice pe bază de usturoi, folosite îndeobşte în hipertensiunea arterială şi ca antibiotic.

Cancerul și  usturoiul

Încă din 1916, Casparis a observat că sucul proaspăt de usturoi administrat oral sensibiliza zonele cu ţesut canceros şi astfel se exercita o netă acţiune inhibatoare asupra dezvoltării neoplasmului. Observaţii mai vechi şi recente au arătat că maladia tumorală este mult mai rar întâlnită la popoarele (China, Iugoslavia etc.) în dieta cărora intră curent mult usturoi. Acţiunea anticanceroasă se datorează grupei alil, alicinei, care acţionează asupra grupării SH enzimatice şi asupra celulei tumorale, inhibându-le foarte mult dezvoltarea.

Biologul canadian S. Wells consideră că, consumată zilnic, această plantă micşorează în mod considerabil riscul îmbolnăvirilor de cancer. Wells recomandă următoarea raţie zilnică: 3-4 căţei de usturoi pisaţi în ulei natural de floarea-soarelui sau de măsline. Cercetările japoneze de ultimă oră adeveresc şi ele acţiunea favorabilă anticancerigenă a usturoiului, la unele tipuri de tumori  canceroase.

Usturoiul are atât de multe utilizări, încât este considerat chiar un “medicament universal”.

Cele șapte virtuți terapeutice ale usturoiului

În primul rând, așa cum am trecut deja în revistă, usturoiul este un antibiotic și un antiseptic general. Vaporii de usturoi elimină într-un mod activ microbii patogeni. Înțelepciunea populară îndeamnă, în cazul în care există epidemii, să se zdrobească usturoi și să se pună în fiecare cameră a casei. În Statele Unite, usturoiul se foloseşte numai în alimentaţie, în timp ce în India şi China, el se foloseşte şi în vindecarea eczemelor şi chiar la regenerarea timpanelor perforate.

În al doilea rând este un reglator al florei intestinale. Usturoiul împiedică proliferarea unor bacterii periculoase în tubul digestiv. Este recomandat în majoritatea cazurilor de diaree, dizenterie, crampe la stomac, balonări etc.

În al treilea rând este un puternic vermifug, activ contra tuturor paraziților și viermilor intestinali, recomandat în special copiilor.

În al patrulea rând este un stimulent incomparabil al întregului organism și un reglator al funcțiilor esențiale. Tulburările hepatice, ale gladelor endocrine, guta, sciatica, amețelile, zgomotele și țiuiturile în urechi, bufeurile de căldură sunt unele dintre indicații.

În al cincilea rând este un antidiabetic, reglând nivelul glucozei în sânge. Toate persoanele cu risc diabetic moștenit, toți obezii, este indicat să consume cât mai mult usturoi.

În al șaselea rând este un remediu profilactic al tumorilor canceroase, în special la nivelul tubului digestiv, previne constipația, autointoxicarea, stimulează secreția sucurilor gastrice, dezinfectând intestinul.

În al șaptelea rând este cel mai de preț prieten al sistemului circulator. Scade tensiunea arterială, reduce riscul de infarct și al congestiilor cerebrale, conferă suplețe vaselor de sânge, reglează nivelul colesterolului.

De asemenea, poate fi recomandat, pentru uz intern sau uz extern, în foarte multe alte afecțiuni.

Utilizare internă

  • Profilaxia și tratamentul unor afecțiuni infecțioase: epidemiile de gripă, febra tifoidă, difteria, tusea convulsivă.
  • În diaree și dizenterie.
  • În afecțiuni ale aparatului respirator: bronșitele cronice, bronșectaziile, tuberculoza, astmul, gripa, guturaiul, emfizemul pulmonar.
  • În afecțiuni ale aparatului digestiv: atonie digestivă, spasme intestinale, lipsa poftei de mâncare, digestie greoaie, balonări.
  • În afecțiuni ale sistemului cardiovascular: hipertensiune, oboseală cardiacă, tahicardii, spasme vasculare, tulburări circulatorii, ateroscleroză, hipercoagulabilitate sangvină, varice, hemoroizi.
  • Afecțiuni ale aparatului genito-urinar: oligurie, edeme, litiază urinară, blenoragie.
  • Dezechilibre glandulare.
  • Boli de sistem: gută, reumatism, artrită, diabet, senescență, astenie.

Utilizare externă

  • Negi, bătături.
  • Plăgi, răni infectate, ulcere.
  • Râie.
  • Otalgii, nevralgii reumatismale.
  • Surditate reumatică.
  • Înțepături de insecte.
  • Abcese, tumori albe, chisturi.

Cum îl putem utiliza?

Natur: Îl putem folosi în salate și în mâncăruri, de preferință crud. Pentru o stare de sănătate bună în general, putem mânca în fiecare dimineață sau zilnic la mesele principale, unul-doi căței de usturoi.

Sau seara pregătim doi căței de usturoi mărunțiți bine împreună cu câteva fire de pătrunjel, adăugăm câteva picături de ulei de măsline. Lăsăm amestecul până dimineață, când îl putem face sandviș cu pâine pentru micul dejun.

Vermifug pentru copii, frecăm felii de pâine prăjită cu usturoi, adăugând puțin ulei de măsline.

Decoct: O căpățână de usturoi la un litru de apă se recomandă împotriva hipertensiunii, pentru stimularea circulației, împotriva gutei, a artritei, ca antiseptic pulmonar și intestinal. Se beau trei căni pe zi.

25 g de usturoi se lasă într-o cană cu apă sau lapte clocotit, apoi se bea două căni/zi, timp de trei-patru zile, când luna este în scădere. Se repetă tratamentul timp de trei luni, nu se mănâncă până în prânz, se recomandă pentru eliminarea paraziților intestinali.

Tinctură: Contra hipertensiunii, ca antiseptic, vasodilatator, hipotensiv, antireumatic, antiasmatic: se lasă la macerat, într-o cană de alcool de 60 grade, 50 grame de usturoi pisat, timp de zece zile. Se agită, se filtrează și se iau câteva picături, zilnic sau în crize, într-o infuzie de angelică, roiniță, salvie sau cu puțină miere.

Tot sub formă de tinctură de usturoi (striviţi 20 de grame usturoi şi îl lăsaţi 20 de zile în 100 grame alcool rafinat). Se foloseşte împotriva artritelor şi reumatismelor fiind foarte eficientă, administrându-se în doze indicate: 20 picături de trei ori pe zi, crescând până ajungem la 90 de picături pe zi; apoi revenim treptat la 60 picături pe zi.

Sirop

Se amestecă două căpățâni de usturoicu un pahar de apă și 100 g de miere. Se administrează două linguri zilnic. Este indicat contra hipertensiunii.

Ca vermifug: se zdrobesc 500 g usturoi, peste care se toarnă un litru de apă clocotită, se lasă la infuzat o oră, iar apoi se strecoară. După ce s-a răcit se adaugă două-trei linguri miere. Se administrează dimineața pe stomacul gol, două-trei linguri.

Cataplasme: Contra negilor și bătăturilor se aplică usturoi pisat direct pe zona afectată, protejând pielea din jur neafectată. Se aplică dimineața și seara timp de 15 zile.

Oțet de usturoi: Se lasă la macerat, timp de zece zile, trei căței de usturoi rași în 500 g de oțet. Se utilizează în aplicații externe, pentru dezinfectarea rănilor.

Băi de mâini și de picioare: Trei căpățâni de usturoi la un litru de apă, se fac băi calde zilnic, fiind indicate în alergii, astm, acnee gastrică și intestinală, hipertensiune.

Frecții: Împotriva impotenței se fac la baza coloanei vertebrale frecții cu un cățel de usturoi ușor zdrobit.

Împotriva râiei, reumatismului, oboselii generale, asteniei se utilizează un amestec format dintr-o parte usturoi și două părți ulei camforat, frecționând zonele afectate.

Sucul de usturoi: Poate fi foarte util celor care tolerează mirosul specific cu toate consecinţele lui şi deranjamentul general dat de o curăţire bruscă a organismului. Este bogat în uleiuri care, împreună cu elementele purificatoare pe care le conţine, au efecte favorabile – de la stimularea apetitului şi a secreţiei gastrice pană la mărirea peristaltismului şi diurezei. Eterurile de usturoi sunt atât de puternice şi pătrunzătoare, încât ajută la eliminarea mucozităţilor din cavităţile sinusurilor, din bronhii şi plămâni. Ajută la eliminarea toxinelor din corp prin pori. Mai este eficace în eliminarea paraziţilor intestinali.

Usturoiul în medicina populară

Acolo unde apa de băut nu este curată, se mănâncă usturoi pentru că înlătură infecțiile vehiculate de apă.

Elimină apa din organism, este puternic diuretic, tratează edemele.

Cățeii de usturoi opăriți cu apă clocotită opresc urinarea cu sânge.

Usturoiul zdrobit și amestecat cu miere solubilizează secrețiile bronșice la persoanele suferind de astm.

Usturoiul și gastronomia universală

Plăcut, pișcăcios, iute, mirositor, usturoiul este un condiment bine cunoscut și foarte utilizat. Gastronomii spun că este o adevărată artă să știi să îl utilizezi. Cantitățile mici de usturoi dau un gust bun și celor mai simple mâncăruri. Pentru aroma, este suficient să frecăm alimentele cu puțin usturoi, de exemplu.

Îl regăsim utilizat din belșug în toate țările, fie la supe, sosuri, aperitive, fie în mâncăruri de legume și preparate din carne. Este nelipsit din tipurile de pizza, salate, paste sau preparatele din pește.

Alte rețete pe bază de usturoi

O reţetă tradiţională foarte bună practicată pe scară largă în China este folosită pentru scăderea tensiunii şi a colesterolului. Se prepară după cum urmează: 350 g usturoi curăţat şi zdrobit foarte bine ce va fi pus într-un vas de lemn sau de sticlă (nu se întrebuinţează unelte de metal). Se adaugă 200 g alcool super-rafinat (96 de grade, alb) apoi se introduce într-o sticlă de culoare brună. Se lasă 20 de zile la întuneric pentru macerat, la temperatura camerei. Sticla va fi introdusă într-o pungă sau într-o pânză de culoare închisă pentru a fi ferită de lumină. După 10 zile, amestecul se filtrează printr-un tifon pus în trei, după care se lasă la limpezit 3 zile (tot la întuneric). A patra zi se adaugă 50 g lapte dulce fiert şi degresat, cu alte cuvinte fără grăsime (smântână) după care se administrează conform indicaţiilor şi schemei de mai jos, înainte de masă, cu 20 – 30 minute.

ZIUA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
DIMINEAȚĂ – picături 1 4 7 10 13 15 12 9 6 3 25 1
PRÂNZ – picături 2 5 8 11 14 14 11 8 5 2 25 2
SEARA – picături 3 6 9 12 15 13 10 7 4 1 25 3

Tratamentul se continuă astfel până se termină soluţia după aceeaşi schemă de 11 zile.

Reţeta se repetă minimum o dată la 5 ani. Ea nu afectează niciun alt organ şi nu are contraindicaţii.

În plus, dizolvă toate grăsimile şi impurităţile depuse pe pereţii vaselor sanguine.

Supa de usturoi este un medicament eficace al astmului bronşic şi un tonic al sistemului nervos, fiind totodată un bun reparator al arterelor. Pentru combaterea aterosclerozei se poate folosi o infuzie preparată din: 5 g usturoi, 5 g ceapă şi un pumn de păpădie la l litru de apă, din care se beau 4 pahare pe zi.

Pentru scăderea tensiunii arteriale se recomandă a bea în fiecare dimineaţă pe stomacul gol, câte un pahar cu apă în care a fost pus la macerat peste noapte, un bulb sfărâmat foarte bine de usturoi.

Cu 5-6 căţei de usturoi tăiaţi în felii şi puşi să fiarbă 10 minute într-o jumătate de litru de lapte se prepară o băutură indicată în multe boli ale tubului digestiv. De altfel, vechile popoare orientale preparau din usturoi o băutură ce se consuma curent la orice masă, deoarece prin aceasta se combăteau molimele şi multe boli.

Pe lângă alte calităţi terapeutice, usturoiul oferă un remediu natural şi eficient în cazul unei forme de meningită, boală greu de tratat şi cu urmări destul de serioase asupra funcţionării rinichilor, deseori mortală. Specialiştii chinezi au tratat 16 bolnavi dintr-un grup de 21, cu injecţii intramusculare şi perfuzii cu extract natural de usturoi, precum şi prin administrarea orală a aceleiaşi substanţe extrase natural.

Indicat să se consume cu înțelepciune

Aşadar, este de reţinut că dat fiind acţiunile lui puternice nu este recomandat să se abuzeze niciodată de folosirea usturoiului, deoarece uneori poate avea efecte inverse celor scontate. Alimentaţia neraţională ca şi automedicaţia abuzivă în care se exagerează în ceea ce priveşte cantitatea pot conduce la efecte nedorite.

Conservarea și usturoiul

Datorită acţiunii antiseptice puternice, sucul de usturoi se foloseşte şi la păstrarea unor legume pentru a le feri în timpul conservării de atacul unor microbi. Aşa, de exemplu, cu numai 100 grame terci de usturoi se pot stropi 100 kg cartofi pentru a-i apăra de atacul unui dăunător numit Phytophtora. Mulţi grădinari cultivă şi usturoi printre rândurile de varză, tomate, ardei şi alte legume pentru a le apăra de îmbolnăviri.

În concluzie

Având în vedere principiile active din usturoi, medicina actuală se înscrie pe orbita revalorificării terapeutice a unor vechi remedii cu usturoi, în măsură, cel mai adesea, să scoată pe om de sub spectrul, tot mai îngrijorător, al reacţiilor adverse cu care sunt întovărăşite majoritatea medicamentelor de sinteză.

În aceste condiţii nu-i de mirare că străbunii noştri aveau un adevărat cult faţă de nu tocmai banalul şi eternul usturoi.

În încheiere se cuvine să reamintim că multitudinea de efecte binefăcătoare ale usturoiului se datorează faptului că această plantă este foarte încărcată, subtil vorbind, cu energie benefică. Cheia acestor efecte se află aici.

 

Surse

  • Usturoiul, senatorul legumelor – Maurice Messegue
  • Plantele medicinale – D. Gr. Constantinescu, Elena Maria Hațieganu
  • Verde pentru viață – Victoria Boutenko
  • Din tainele alimentației lacto-vegetariene – Nicolae Catrina
  • Să ne tratăm fără medicamente – Sabin Ivan
  • Secretul vieții lungi sau să rămânem tineri – I. Bordeianu
  • Studiul – Garlic for treating hypercholesterolemia. A meta-analysis of randomized clinical trials. – annals of internal medicine, StevinsonC, Pittler MH, Ernst E.
  • www.insider.com/health-benefits-of-garlic
  • www.herbazest.com/remedies/garlic-syrup-as-a-cough-remedy
Etichete articol:
Articolul anterior
Etichetarea alimentelor și Nutri-Score – VIDEO
Articolul următor
12 semne ale deficienței de magneziu

Vrei să îți spui părerea? Scrie aici!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Vezi toate articolele din categoria: Nutriție

Te-ar putea interesa și:

Meniu