Ce este imunitatea organismului?

Imunitatea organismului

Imunitatea organismului sau sistemul imunitar cuprinde mecanismele de aparare ale organismului fata de agentii patogeni − virusuri, bacterii, fungi, radiatii, substante toxice, medicamente. Daca agentii patogeni sunt in cantitati mici, sistemul imunitar face fata atacului. Exista insa si situatii cand sistemul imunitar este depasit, este slabit si are nevoie de ajutor pentru a face fata agentilor patogeni.

Imunitatea organismului este o retea complexa, compusa din organe limfoide (timusul, maduva osoasa, splina, ganglionii limfatici, apendicele, amigdalele), celule si molecule.

Atunci cand organismul este atacat de agenti patogeni (numiti si antigeni), sistemul imunitar secreta anticorpi (imunoglobuline), care lupta cu substantele straine. Sistemul imunitar face distinctie intre propriu (self) si strain (nonself). Oasele, muschii, tesuturile sunt structuri proprii, care sunt acceptate de sistemul nostru imunitar. Substantele straine – virusuri, bacterii, fungi, substante toxice – sunt respinse intotdeauna de imunitatea organismului.

Specialistii vorbesc despre imunitate innascuta si imunitate dobandita. Imunitatea innascuta este mostenita de la parinti si nu mai poate fi influentata pana la sfarsitul vietii. Imunitatea dobandita poate fi sustinuta si modelata prin contactul cu un antigen, prin vaccinare, prin dieta. Asupra imunitatii dobandite actioneaza si ColonHelp, un produs 100% natural care stimuleaza mecanismele de aparare ale organismului.

Flora bacteriana intestinala

Primul pas pentru dobandirea imunitatii se face prin anticorpii din placenta mamei si prin primul lapte supt. De altfel, flora bacteriana intestinala reprezinta aproximativ 80% din imunitatea organismului.

Ne nastem cu un tub digestiv steril. Primul implant de flora microbiana il primim o data cu colostrul (laptele matern secretat timp de cateva zile dupa nastere, acesta reprezentand prima hrana a sugarului). Bacteriile continute de laptele matern colonizeaza foarte repede tubul digestiv, mai tarziu acestor bacterii li se adauga cele provenite din apa, fructe, legume, produse lactate.

Flora intestinala este un univers microscopic, pe care il purtam cu noi toata viata si care totalizeaza mai multe sute de miliarde de bacterii, din circa 400-500 de specii diferite de bacterii, fungi si virusuri. Daca la nastere, tubul nostru digestiv este steril, colonizarea cu bacterii atinge concentratia maxima in primii ani de viata.

Ce este flora bacteriana?

Flora intestinala este compusa din bacterii „prietenoase” si din agenti patogeni. Bacteriile „prietenoase” se mai numesc si probiotice. Termenul probiotice a fost introdus pentru prima data in 1953 de catre Kollath. Colonul se poate mentine sanatos cu 85% probiotice (flora de fermentatie) si 15% agenti patogeni (flora de putrefactie). Imunitatea si, implicit, sanatatea noastra depinde de echilibrul dintre aceste doua tipuri de bacterii. Flora de fermentatie predomina pentru ca ea colonizeaza o portiune mai mare din intestin – si anume, tot intestinul subtire (5 metri) si o parte a colonului (1 metru). In vreme ce flora de putrefactie se gaseste doar in colonul descendent (aproximativ 50 de centimetri). Orice modificare sau dezechilibru al acestui raport inseamna imunitate scazuta, sensibilitate crescuta la infectii, intrucat flora intestinala nu-si indeplineste corect rolul protector.

Bacteriile benefice cele mai importante sunt Lactobacillus salivarius/casei/rhamnosus, Bifidobacterium bifidum/longum/lactis si Streptococcus thermophilus. Ele au numeroase potentiale terapeutice incluzand: proprietati antiinflamatoare, anticancerigene, anticonstipatie, inhibitia cresterii unor agenti patogeni (clostridium in perioada post-antibioterapie). La nivel de ADN previn leziunile preneoplazice induse de carcinogeni chimici. Studiile de laborator au demonstrat ca aceste bacterii benefice inhiba tumorile de ficat, de colon, pe cele ale vezicii urinare si ale glandelor mamare.

Agentii patogeni – microorganismele „neprietenoase” sau „nedorite” – sunt responsabili pentru milioane de cazuri de boli infectioase gastrointestinale. In tarile mai putin dezvoltate omoara aproximativ 1,8 milioane de persoane anual. Cei mai importanti agenti patogeni sunt virusurile intestinale, parazitii, micotoxinele si bacteriile specifice: Yersinia enterocolitica, Vibrio sp., Staphylococcus aureus, infectii cu Campylobacter, Listeria monocytogenes, Salmonella spp.., Shigella sp., Escherichia coli, Clostridium botulinum, Clostridium perfringens si Bacillus cereus. Aceste bacterii se gasesc in mod natural in intestinul nostru, bacteriile „prietenoase” insa le tin sub control. Acesta este un exemplu ca imunitatea organismului functioneaza cum trebuie. Atunci cand imunitatea organismului sufera, bacteriile patogene sunt scapate de sub control, migreaza in sange, iar din sange in alte organe (ficat, rinichi). Escherichia coli, de exemplu, este o bacterie care provoaca infectii digestive, manifestate prin crampe, diaree, greturi, varsaturi. Atunci cand Escherichia coli migreaza din colon, poate ajunge la rinichi si poate determina infectii renale severe.

Legatura dintre flora intestinala si imunitate

Flora intestinala are un rol important in digestie si in imunitatea organismului. Astfel, flora intestinala degradeaza resturile alimentare nedigerate intr-o forma in care acestea sa poata tranzita peretii tubului digestiv si sa intre in sistemul vascular. Tot flora intestinala participa la sinteza unor vitamine (complexul de B-uri, vitamina K) si mentine un mediu ostil instalarii bacteriilor patogene potential cauzatoare de boala.

Bacteriile care formeaza flora intestinala nu colonizeaza toate aceleasi parti ale intestinelor. Astfel, germenii aerobi (care au nevoie de aer si de oxigen) se gasesc in partea superioara a intestinului subtire, la nivelul duodenului si in jejun, deoarece aerul din stomac patrunde cu usurinta acolo. Printre aceste bacterii se numara enterococii, colibacilii, streptococii, stafilococii, Pseudomonas, citrobacteriile. Pe de alta parte, bacteriile anaerobe (care nu au nevoie de oxigen) populeaza locurile inchise si sarace in oxigen, adica a doua jumatate a intestinului subtire (ileonul) si colonul. In aceasta categorie se incadreaza fusobacteriile, streptococii anaerobi, clostridii, ciupercile (Aspergillus, Candida albicans), lactobacteriile (Acydophilus, Bifidus). Flora bacteriana anaeroba se imparte in doua grupe de germeni: de fermentatie si de putrefactie.

Ce face flora de fermentatie?

Flora de fermentatie declanseaza procesele de fermentare a fibrelor din legume, fructe, din invelisul cerealelor. Flora de fermentatie deterioreaza aceste fibre pentru a elibera nutrientii. Fibrele dure – celuloza, pectina, lignina – nu pot fi digerate de sucurile digestive, secretate de stomac, ficat si celelalte glande digestive. Aceste fibre ajung intacte in intestin, unde sunt transformate de flora intestinala.

In timpul fermentatiei sunt generate substante acide (acid lactic, acetic, propionic, butiric, succinic si carbonic). Aceste substante acidifica portiunea intestinala in care se afla, ele creeaza un mediu local usor acid, care ajuta la dezvoltarea florei intestinale de fermentatie si stimuleaza peristaltismul intestinal.

Dar flora de putrefactie?

In partea terminala a colonului se gaseste flora de putrefactie, care degradeaza particulele alimentare care nu au fost digerate inca. La acest nivel este vorba mai ales de reziduuri proteice (carne, peste, oua). In acest proces sunt generate deseuri mai mult sau mai putin toxice, pe care le neutralizeaza ficatul, si anume amoniacul, fenolii, indolul, scatolul, hidrogenul sulfurat, substantele aminate, ptomainele. Aceste substante creeaza un mediu alcalin, care ajuta cel mai mult la dezvoltarea germenilor de putrefactie.

Atentie la dezechilibre!

Viata omului modern se desfasoara pe „repede inainte”. Omul modern sare de multe ori peste mese. Consuma foarte putine legume si fructe. Din lipsa de timp se multumeste cu un pranz luat la fast-food si cu o cina pregatita la repezeala. Apa bea foarte putina, in schimb nu-i lipsesc in nici o zi bauturile acidulate. Pentru cea mai mica viroza apeleaza la antibiotice, chiar daca nu sunt recomandate. Pentru cea mai mica durere ia antiinflamatoare, antialgice. In plus, omul modern traieste intr-un mediu tot mai poluat, fumeaza tot mai mult. Va recunoasteti in acest mod de viata? Cu siguranta ca da. Iar un asemenea mod de viata inseamna automat scaderea imunitatii si dezechilibrul florei intestinale, altfel spus cresterea florei de putrefactie si scaderea florei de fermentatie. Dezechilibrul florei intestinale este o problema subdiagnosticata. Dezechilibrul florei intestinale nu doare, insa scade imunitatea, permitand agentilor patogeni sa se dezvolte.

Factorii care distrug flora intestinala:

• lipsa din dieta a legumelor si fructelor
• abuzul de carne
• abuzul de zahar alb, de cafea, de ceai, de ciocolata, de alcool
• abuzul de medicamente, in special de antibiotice

Atunci cand raporturile dintre flora de fermentatie si cea de putrefactie se inverseaza, flora de putrefactie se raspandeste in afara teritoriului ei natural, inspre colonul tranvers si cel ascendent. Flora de fermentatie in numar mic nu mai poate tine piept germenilor de putrefactie, fiind deschisa calea infectiilor si intoxicarii organismului.

Ce se intampla de fapt? Ca urmare a cresterii florei de putrefactie, in timpul proceselor digestive este creat un exces de substante toxice, pe care ficatul nu le mai poate neutraliza. Imunitatea scade, aceste substante se raspandesc in tesuturi si le intoxica progresiv. Terenul organic se deterioreaza din ce in ce mai mult. In timp sunt create conditiile propice dezvoltarii bolilor si tulburarilor determinate de intoxicare: balonari, digestie proasta, flatulenta, oboseala, crestere in greutate, probleme de concentrare, dureri de cap, tulburari de memorie, depresie, probleme cutanate, transpiratie, miros urat al respiratiei, boli cardiovasculare, diabet, obezitate, cancer.

Cresterea florei de putrefactie agreseaza de asemenea mucoasa intestinala si produce microleziuni. Peretele mucoasei intestinale impiedica patrunderea in sange si tesuturi a altor substante decat cele utile (vitamine, minerale). Odata devenit poros din cauza microleziunilor, peretele intestinal nu-si mai indeplineste rolul de filtru. Este deschisa astfel usa nu numai pentru toxine, ci si pentru alti microbi.

Flora intestinala si antibioticele

Aproape 70% dintre romani iau antibiotice fara prescriptie medicala, inca de la primele semne ale unei raceli. Foarte multe persoane recunosc ca iau antibiotice cel putin o data pe an. Mai grav este ca multi medici recomanda antibiotice copiilor cu o lejeritate uluitoare. Consecintele? Dezvoltarea rezistentei la antibiotice si incapacitatea acestor medicamente de a-si face efectul atunci cand chiar am avea nevoie de ele. Consecinte la fel de importante ale abuzului de antibiotice sunt distrugerea florei intestinale si scaderea imunitatii.

Scopul antibioticelor este acela de a distruge microbii patogeni, ele insa distrug si celelalte bacterii cu care intra in contact sau le inhiba dezvoltarea. Printre bacteriile distruse de antibiotice se numara si flora de fermentatie, in special lactobacilii Acidophilus si Bifidus. Fiind administrate pe cale orala, antibioticele isi manifesta actiunea in primul rand in partea superioara a tubului digestiv (intestinul subtire), unde se gaseste flora de fermentatie, si mai putin in partea sa terminala (colonul), unde se afla flora de putrefactie. Distrugerea florei de protectie (de fermentatie) permite urcarea bacteriilor patogene din intestin catre caile respiratorii, de asemenea aceste bacterii pot ajunge sa colonizeze caile genito-urinare. O parte dintre aceste bacterii parasesc mediul intestinal prin microleziunile din peretii intestinali, iar sangele le transporta apoi in alte parti ale corpului.

Escherichia coli provoaca 80% dintre cistite

In mod normal, un microb nu ar reusi sa isi impuna prezenta intr-un mediu suprapopulat cum este cel din intestin. Totusi, din cauza florei intestinale deficitare, bacteriile patogene se inmultesc excesiv si pot provoca infectii care nu ar fi aparut niciodata daca flora intestinala ar fi sanatoasa.

O bacterie care este inofensiva in intestin nu este neaparat inofensiva si in alt organ. Un exemplu in acest sens este Escherichia coli. Inofensiva in intestin, aceasta bacterie devine virulenta in caile urinare, fiind responsabila de mai mult de 80% dintre cistite. Abuzul de antibiotice si distrugerea florei intestinale permit inmultirea bacteriei Candida albicans. Ceea ce se manifesta prin diaree, constipatie, digestie deficitara. Odata flora intestinala distrusa, bacteria Candida albicans migreaza din tubul digestiv si poate provoca micoze la nivelul cavitatii bucale, plamanilor, degetelor si vaginului. Micozele aparute ca efect secundar al folosirii antibioticelor au devenit o boala foarte frecventa, 60%-80% dintre elevi si adolescenti suferind de o astfel de micoza, spun statisticile.

Alte prezente obisnuite in intestin, cu potential periculos, sunt stafilococii si streptococii. Daca migreaza din intestin ca urmare a distrugerii florei de protectie, stafilococii si streptococii pot provoca furuncule, sinuzite, angine, rinofaringite, otite, septicemie, pneumonie, artrita, infectii urinare. Alti microbi patogeni care traiesc in mod normal in intestin si care pot migra pe fondul abuzului de antibiotice sunt Klebsiella (infectii respiratorii, ale tubului digestiv, ale aparatului urogenital), Shigella (dizenterie), Salmonella (febra tifoida).

Refacerea florei intestinale cu prebiotice si probiotice

In aceste conditii se pune problema refacerii florei intestinale. Pentru aceasta este nevoie de cresterea florei de fermentatie si scaderea florei de putrefactie. Daca flora de fermentatie se gaseste intr-o cantitate usor scazuta, este suficient sa o hranim corect pentru a se inmulti si a-si reocupa pozitia. Pentru aceasta avem nevoie de prebiotice, adica alimente care constituie hrana pentru germenii de fermentatie. In categoria prebioticelor intra alimentele bogate in fibre solubile: seminte de in, de psyllium, fructe si legume verzi (in special cele din familia cruciferelor: broccoli, varza), cereale integrale. Efectele benefice ale prebioticelor se fac simtite progresiv, caci regenerarea florei intestinale este un proces fiziologic care ia timp. Prebioticele trebuie furnizate zilnic germenilor de fermentatie, pentru ca acestia sa se intareasca, sa se inmulteasca si sa isi redobandeasca locul.

Produsul ColonHelp este un supliment cu prebiotice, datorita continutului de fibre solubile din semintele de in si psyllium. Iata cum produsul nostru, administrat in fiecare dimineata, va poate ajuta in refacerea florei intestinale si prevenirea infectiilor generate de migrarea bacteriilor din intestin in caile respiratorii si in caile urinare.

Daca flora de fermentatie este intens decimata, nu este suficient sa hranim germenii ramasi. Pentru ca numarul lor sa creasca suficient de repede trebuie sa introducem germeni de fermentatie din exterior. Cum se face acest lucru? Prin consumul de probiotice, adica alimente sau preparate special care contin un numar mare de astfel de germeni – iaurturi. Iaurturile contin bacterii probiotice – lactobacilii Acidophilus si Bifidus, locuitori obisnuiti ai florei intestinale. Acestia rezista destul de bine la aciditatea secretiilor gastrice atunci cand trec prin stomac si patrund cu usurinta in mediul intestinal, unde raman. Pentru a fi benefici pentru flora intestinala, acesti germeni trebuie sa fie vii. Acest lucru se intampla cand nu au fost omorati prin caldura. Din pacate, in timpul prepararii majoritatii iaurturilor, amestecul de lapte si bacterii este incalzit, pasteurizat, ceea ce omoara orice fiinta vie. De aceea, pentru refacerea florei intestinale ar trebui sa alegem iaurturile care contin germeni vii, care nu au fost supuse procesului de incalzire si care sunt desemnate cu numele de „iaurturi probiotice”.

Ce fac probioticele?

• Repopuleaza cu bacterii prietenoase intestinul, dupa distrugerea lor din cauza administrarii de antibiotice;
• Ajuta digestia;
• Previn si trateaza diareea, chiar si cea virala cu rotavirus (cel mai frecvent virus cauzator de diaree la copii);
• Constituie o bariera importanta impotriva eventualilor agenti nocivi, stimuland imunitatea;
• Usureaza simptomele sindromului de colon iritabil sau ale bolilor cronice inflamatorii (boala Crohn si colite ulcerative);
• Creeaza un mediu nefavorabil diferitilor agenti patogeni, cum ar fi micrococi, clostridii, colibacili si fungi;
• Previn si /sau reduc recurenta infectiilor vaginale si a infectiilor tractului urinar;
• Imbunatatesc absorbtia lactozei la persoanele cu intoleranta la lactoza;
• Maresc raspunsul imun – studiile au sugerat ca iaurtul din lapte, care contine lactobacili sau bifidus suplimentar, poate sa imbunatateasca raspunsul imun natural;
• Ajuta la sinteza unor vitamine (B si K) si a unor aminoacizi esentiali;
• Mentin pH-ul optim in colon;
• Favorizeaza asimilarea calciului si a vitaminei D si previn osteoporoza;
• Stimuleaza sinteza imunoglobinelor;
• Ajuta la tratamentul infectiilor respiratorii precum sinuzita, bronsita sau pneumonia;
• Scad riscul alergiilor; exemplele includ astmul, alergiile alimentare la lapte, reactiile dermatologice sau eczemele;
• Reduc nivelul colesterolului, contribuie la asimilarea lactoalbuminelor, aminoacizilor, grasimilor si a lactozei;
• Reduc riscul recurentei cancerului de vezica o data ce aceasta tumoare a fost tratata (este insa nevoie de mai multe studii in acest sens);
• Deconjuga acizii biliari primari (cu rol in absorbtia intestinala a vitaminelor liposolubile, dar si a lipidelor prin emulsionarea lor) – acidul glicocolic si taurocolic – pentru a forma acizi biliari secundari ce pot fi absorbiti in circulatie pentru a ajunge la ficat; in exces, ei au un efect cancerigen.

Suplimentele cu probiotice

Pentru a reface flora intestinala afectata, pe piata au aparut suplimentele cu probiotice. Acestea au insa unele neajunsuri. Suplimentele cu probiotice au efect doar atat timp cat sunt administrate, iar in unele cazuri, bacteriile continute de aceste suplimente sunt distruse de enzimele stomacului, inainte de a ajunge in intestin.

De aceea, cel mai bun mijloc de a reface flora intestinala este introducerea de alimente prebiotice, care favorizeaza cresterea florei de protectie. ColonHelp exact acest lucru face – creste flora de protectie!

Cum actioneaza ColonHelp?

Odata ce bacteriile „prietenoase” ajung in intestin, acestea au nevoie de fibre dietetice pentru a supravietui si pentru a asigura imunitatea organismului. Cercetatorii de la Colegiul Medical din Georgia au studiat legatura dintre fibre si bacterii. Iata ce a afirmat unul dintre ei, dr. Ganapathy: „Trebuie sa consumati fibre vegetale pentru a oferi hrana bacteriilor. Altfel nu vor supravietui”.

Consumand iaurt nu este suficient pentru a hrani bacteriile benefice. De aceea de recomandat ar fi sa se administreze impreuna cu produsul ColonHelp pentru o actiune sinergica (unul il potenteaza pe celalalt).

Iata cum o cura cu ColonHelp va asigura atat prebiotice, cat si probiotice. In cura cu ColonHelp aducem pe de o parte bacterii prebiotice din fibrele de in si psyllium, necesare pentru hranirea si inmultirea florei de protectie, dar si bacterii probiotice din iaurt, pe de alta parte.

In afara regenerarii florei intestinale trebuie sa avem grija si de refacerea mucoasei intestinale, astfel incat prin ea sa nu mai treaca bacteriile patogene si sa ajunga la alte organe. Pentru regenerarea mucoasei sunt recomandate vitaminele A si E. Una dintre cele mai bune surse de vitaminele A si E este uleiul de in. ColonHelp contine seminte de in macinate, din care nu a fost eliminat uleiul. Astfel, ColonHelp furnizeaza si vitaminele necesare refacerii mucoasei intestinale.